Igor Dodon a comentat scandalul privind trecerea bisericilor între Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei, afirmând că deciziile privind schimbarea jurisdicției lăcașurilor sfinte ar trebui să fie luate de localnici, nu de consiliile bisericești sau politicieni, pentru a evita conflictele și dezbinarea comunităților.
„O declarație foarte stranie. Eu încă o dată spun: nu pot să vin cu aprecieri sau reproșuri față de slujitorii bisericii, dar reacția a fost una total depășită — politică, nu creștină. Noi cunoaștem cu toții ce se întâmplă cu bisericile din Republica Moldova. Foarte bine cunoaștem. Știm că, după ce în timpul guvernării lui Voronin instituțiile europene ne-au obligat să înregistrăm Mitropolia Basarabiei, a început vânătoarea preoților ca să treacă de la o mitropolie la alta — de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei. Și acest lucru s-a activizat în ultimii patru ani de mandat ai PAS-ului.
Nu doar că a luat amploare, dar am văzut clar ce se întâmplă. Știm cum sunt motivați acești preoți, în mare parte: li se promit salarii, asigurare socială, pensii — ceea ce nu poate oferi Mitropolia Moldovei, pentru că aceasta este în afara statului, nu este finanțată din bugetul de stat. Mitropolia Basarabiei, care este parte a Patriarhiei Române, este finanțată direct din bugetul României. Aceasta este diferența. Ele nu pot concura între ele, pentru că abordarea este total diferită.
Și a început presiunea — și nu tocmai prin cele mai bune metode — pentru ca bisericile să fie preluate de la o mitropolie la alta. E clar că statul nu trebuie să se implice în aceasta, dar nici nu trebuie să ia partea uneia sau alteia. Ceea ce face Maia Sandu și guvernarea sa este evident: iau partea Mitropoliei Basarabiei.
Când aud argumentul cu „adevărul istoric”, am început să fac o analiză. Noi avem în Republica Moldova aproximativ 1500–1600 de lăcașuri sfinte, dintre care 45–50 de mănăstiri, construite în mare parte în secolele XVI–XVII. Dar bisericile din sate — pentru că în fiecare sat avem o biserică — în proporție de 70–80% au fost construite între 1812 și 1918, în perioada când acest teritoriu era parte a Imperiului Rus, iar Biserica din Moldova, începând cu Bănulescu-Bodoni, devenise parte a Bisericii Ruse. Atunci au fost construite majoritatea bisericilor din satele moldovenești.
Și când cineva vine cu „adevărul istoric”, haideți să lăsăm asta la o parte. Biserica din satul meu, Sadovo, a fost construită în 1890–1899, când românii nu erau aici. Dar preotul a trecut la Mitropolia Basarabiei prin 2011–2012, pentru că asta era prioritatea lor. Iar în satul meu lumea voia atunci să se ridice și să-l fugărească pe preot. Tatăl meu — fie-i țărâna ușoară — a spus atunci să nu înceapă astfel de conflicte.
Repet: marea majoritate a bisericilor — inclusiv cea din Dereneu, Călărași, unde a fost conflict — nu au fost construite de români. Au fost construite de moldoveni, în perioada când nu eram parte a României. De aceea trebuie să fim corecți”, a declarat Igor Dodon.
„În primul rând, trebuie modificată legislația. Trecerea unei biserici dintr-o mitropolie în alta într-un sat trebuie decisă nu de consiliul bisericesc, ci de sat. Ce se întâmplă acum? Se merge într-o localitate, consiliul bisericesc — de obicei rudele preotului — ia o decizie după ce se înțeleg cu preotul și a doua zi anunță mitropolia, fără ca satul să știe.
Este un subiect sensibil, care poate provoca conflicte și dezbinare în interiorul țării. Politicienii nu trebuie să se implice. Noi comentăm doar pentru că instanța a luat decizia respectivă. Dar statul și guvernul trebuie să stea deoparte și legislația trebuie modificată: trecerea unei biserici să fie posibilă doar prin decizia localnicilor, ideal printr-un referendum în sat, nu prin votul a 10 persoane din consiliul bisericesc”, a conchis președintele PSRM.
