Deși anul trecut țara noastră a înregistrat o ameliorare a situației în ceea ce privește accesul oamenilor la sisteme îmbunătățite de apă potabilă, Ziua Mondială a Apei, din 22 martie, ne aduce aminte că în R. Moldova încă 65 la sută din populația mediului rural consumă, totuși, apă din fântâni, care, în proporție de 80 la sută, conține nitrați, compuși ce conduc la afectarea sistemului imunitar și la afecțiuni digestive, în special boli cronice de ficat, susțin specialiștii. 

Dacă acum opt ani, jumătate din populația R. Moldova utiliza apă care nu corespundea cerințelor sanitare, în scopuri potabile, începând din 2012, ponderea populației care are acces la sisteme îmbunătățite de apă potabilă, adică un sistem de apeduct, un izvor protejat, o sondă arteziană sau o fântână protejată, a fost de 62 la sută. „Avem un progres vizibil și, dacă va continua în același ritm, înseamnă că, la finele lui 2015, realizăm Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului, care pentru R. Moldova prevede ca 68 la sută din populație să aibă acces la sisteme îmbunătățite de apă potabilă”, a spus Ion Șalaru, prim-vicedirectorul Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP). Drept urmare, progresul înregistrat în ultimii ani a fost preponderent în zona rurală, și nu în cea urbană, unde, mai mult sau mai puțin, 94 la sută din populație se alimentează din sisteme îmbunătățite și doar în anumite orășele oamenii consumă apă din fântâni, argumentează specialiștii.

„Din 2005 până în prezent a crescut accesul la sistemele îmbunătățite de apă potabilă cu circa 15 la sută în mediul rural și, totodată, în ultimii ani a scăzut poluarea microbiană a apei din toate tipurile de apeducte, în spațiul rural fiind o scădere vizibilă de la 16 la 12 la sută din probele investigate”, susține prim-vicedirectorul CNSP.

În pofida acestor cifre îmbucurătoare, 65 la sută din populația mediului rural consumă apă din fântâni, fie din motiv că nu au altă alternativă, fie o consumă din principiu, deși au alternativa de a se conecta la apeduct. Mai mult, reprezentanții Centrului de Sănătate Publică atrag atenția că, pretutindeni pe teritoriul țării, apa din fântâni nu este conformă exigențelor sanitare. „Totuși nu în toate satele din țară avem apă care nu este conformă normelor. Spre exemplu, dacă vorbim de apele de profunzime (adâncimi mai mari de 35 de metri), atunci înregistrăm o situație mai bună în zona de nord, bazinul râului Nistru și zona de sud, raionul Cahul, unde avem apă subterană conformă normelor sanitare. De altfel, în zona de centru și parțial în cea de sud există probleme cu conținutul de fluor, hidrogen sulfurat ș.a.”, a precizat Ion Șalaru.

RM, printre primele țări din Europa care au introdus vaccinul contra infecţiei rotavirale

Totuși, experții susțin că în ultimii ani nu au înregistrat intoxicații acute cu nitrați, ci intoxicații cronice. „Mai mult, pe lângă afecțiuni ale sistemului imunitar și digestiv, nitrații (compuşi ai azotului) acționează negativ și asupra sănătății copiilor, întrucât crește frecvența malformațiilor congenitale, în special în mediul rural. De asemenea, există o problemă cu conținutul de fluor, deoarece, în prezent, 17 la sută din elevi au fluoroză dentară (îngălbenirea dinților), provocată de apa necalitativă pe care o consumă”, este de părere prim-vicedirectorul CNSP.

De altfel, începând cu 1 iulie 2012, a fost introdusă imunizarea copiilor contra infecției rotavirale, infecție care se transmite prin apă, Moldova fiind astfel printre primele zece țări din Europa care au introdus acest sistem de imunizare.
De cealaltă parte, Ivan Cuceinic, șeful Direcției managementul resurselor de apă din cadrul Agenției „Apele Moldovei”, a menționat că, deși anul trecut a fost un an secetos și majoritatea acumulărilor de apă au fost secate, iar nivelul de apă în lacurile de pe râul Prut și Nistru a fost micșorat esențial, precipitațiile de la sfârșitul iernii – începutul primăverii au îmbunătățit situația pe care am avut-o la începutul anului în ceea ce privește resursele acvatice. „De altfel, nivelul de apă în lacul de acumulare Costești a crescut cu 2,5 metri și presupune că anul acesta vom fi asigurați cu apă, inclusiv pentru alimentarea potabilă, iar calitatea apelor în râul Prut și Nistru corespunde cerințelor de calitate ale apei”, a spus Ivan Cuceinic.

Din nefericire, însă, apa din râul Bâc rămâne la fel de poluată din motiv că debitul care poate fi asigurat e din lacul de acumulare Ghidighici, dar apele reziduale continuă să se acumuleze și mai mult. „Problema mai rezidă și în faptul că legislația privind protecția apei nu se respectă de către agenții economici”, a precizat șeful Direcției managementul resurselor de apă din cadrul Agenției „Apele Moldovei”.

În acelaşi timp, academicienii din cadrul Academiei de Științe din Moldova (AȘM) atrag atenția asupra faptului că sistemele de purificare se exploatează mai bine de 25-30 ani fără a fi reconstruite şi nu corespund cerințelor actuale nici în privința tehnologiilor de tratare. „În oraşele de pe Nistru şi Prut nu funcționează în regim normal nicio stațiune de tratare, iar din cauza funcționării ineficiente a stațiilor de purificare a apelor uzate, cantitatea poluanților se menține peste limita admisă de autoritatea de mediu”, remarcă Gheorghe Duca, președintele AȘM.

Resursele acvatice ale RM:
– 3621 de râuri şi râulețe cu lungimea totală de circa 16 mii km;
– circa 4117 lacuri naturale şi bazine artificiale;
– ape subterane cu peste șapte mii de fântâni arteziene;
– circa 166 mii de fântâni cu alimentare din apele freatice.

Resursele acvatice de suprafață – cca 13,2 mlrd. metri cubi.

Rezerva de ape subterane – cca 2,8 mlrd. metri cubi.