Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în plenul Parlamentului că linia electrică Bălți–Suceava ar fi putut fi construită încă din 2005, însă autoritățile de atunci ar fi preferat să mențină dependența de un singur furnizor de energie, considerând această opțiune „mai simplă și mai sigură” pentru Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii moțiunii simple privind politicile statului în domeniul securității energetice.
Potrivit ministrului, au existat în trecut discuții „destul de reale” privind transmiterea către concernul rus Gazprom a mai multor întreprinderi energetice și industriale din Republica Moldova, în contul unei presupuse datorii la gaze. Junghietu a susținut că gazul livrat ani la rând la preț redus a avut, de fapt, un cost politic ridicat, prin presiuni și incertitudine.
Oficialul a afirmat că, în ultimul an, țara nu s-a confruntat cu o singură criză energetică, ci cu o succesiune de crize, influențate de factori externi. La 31 ianuarie 2026, Republica Moldova a înregistrat un blackout parțial, după pierderea unor conexiuni pe segmentele de linii electrice de pe teritoriul Ucrainei. Frecvența în sistemul electric a scăzut până la 48 Hz, declanșând protecțiile și provocând întreruperi de curent la nivel național.
Ministrul a declarat că incidentul nu a fost cauzat de un eșec intern, ci de efectele războiului purtat de Federația Rusă împotriva infrastructurii energetice ucrainene și regionale. În ziua respectivă, Moldova a importat aproximativ 205 MW din România prin interconexiunile de 110 kV și alți 320 MW printr-o rută alternativă. O zi mai târziu, circa 94% din consumul de energie electrică era acoperit din surse interne.
Junghietu a subliniat importanța interconexiunilor cu România și a proiectelor strategice precum liniile Bălți–Suceava, Strășeni–Gutinaș și Vulcănești–Chișinău. În cazul ultimei, termenul de dare în exploatare a fost afectat de condițiile meteo nefavorabile și întârzieri la livrarea echipamentelor.
Pe piața gazelor, ministrul a anunțat că, din 1 aprilie 2026, peste 200 de consumatori mari vor trece pe piața liberă, achiziționând gaze prin contracte bilaterale sau bursă. Totodată, el a evidențiat rolul companiei de stat Energocom, care a preluat anul trecut furnizarea gazelor pentru aproximativ 830.000 de consumatori.
Referitor la tarife, Junghietu a precizat că prețul pentru populație este cu 2,15 lei mai mic decât cel aprobat în noiembrie 2024. Devierile pozitive înregistrate de Energocom s-ar reflecta în tarife mai mici, iar pentru sezonul rece economiile ar fi de aproape 400 de milioane de lei pentru populație și mediul de afaceri. Prețul final pentru consumatori este de 14,4 lei/m³, față de 16,7 lei anterior, reducerea intrând în vigoare la 4 februarie.
Ministrul a mai menționat că gazele naturale reprezintă circa 16% din consumul final de energie, iar stocurile existente, de aproximativ 200 de milioane de metri cubi, sunt rezerve de securitate.
Moțiunea simplă privind politicile în domeniul securității energetice a fost înaintată de opoziție, la inițiativa fracțiunii „Partidul Nostru”. Deputatul PN Constantin Cuiumju a susținut că reducerea tarifelor la gaze a fost aplicată cu întârziere față de scăderea prețurilor de achiziție pe piețele externe, iar în contextul unei ierni geroase, consumatorii și mediul de afaceri ar fi suportat consecințele unor decizii tardive și ale unei comunicări publice deficitare.
