„Decizia nu este argumentată şi poate fi considerată o tergiversare”, afirmă Ion Manole, preşedintele Asociaţiei „Promo-Lex”, unul dintre reprezentanţii liceelor „Evrika” de la Râbniţa, „Alexandru cel Bun” de la Tighina şi „Ştefan cel Mare” de la Grigoriopol. Sursa citată recunoaşte că transferul se poate justifica şi din cauza complexităţii dosarului. „Cazurile mai complexe, mai dificile se iau în Marea Cameră. Aşa s-a întâmplat şi în cazul grupului Ilaşcu”, adaugă Manole. „Promo-Lex” afirma anterior că aşteaptă hotărârea CEDO până la sfârşitului anului.
Dosarul liceelor transnistrene a început acum şase ani şi include cererile a 170 de cetăţeni (părinţi, copii şi profesori) ai RM care locuiesc în raioanele din stânga Nistrului şi vizează încălcarea, prin acţiuni violente ale nerecunoscutelor autorităţi transnistrene, a dreptului la educaţie în limba română cu grafia latină. La 15 iunie anul curent, CEDO a pronunţat, în unanimitate, decizia de admisibilitate în privinţa violării interdicţiei de discriminare, respectării vieţii private şi dreptului la instruire în limba română cu grafie latină (art. 8 şi 14 CEDO şi art. 2 din Protocolul adiţional la Convenţie), rezervând examinării meritelor cauzei o dată ulterioară.
Decizia desesizării în favoarea Marii Camere survine ca urmare a solicitării Guvernului Federaţiei Ruse de a organiza noi audieri publice. Partea rusă respinge acuzaţia reclamanţilor şi a Guvernului de la Chişinău precum că ar fi responsabilă de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.
„Guvernul moldovean nu este responsabil de aceste încălcări ale drepturilor omului. Responsabilitatea îi aparţine Rusiei, care controlează această regiune separatistă. Noi facem tot posibilul să respectăm drepturile la instruire în orice limbă”, afirmă Vladimir Grosu, agentul guvernamental al RM la CEDO.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
