Drumurile refugiaților duc spre Europa

Merg pe jos zeci de kilometri, ajutați de voluntarii organizațiilor internaționale care le dau pâine, apă și medicamente. Deși drumul face multe victime, refugiații nu renunță la speranța de a ajunge în Europa, pe care o cred un tărâm al făgăduinței.

Aproximativ 340.000 de imigranţi au intrat numai în acest an în Uniunea Europeană. Refugiații ajung în Europa prin granițele maritime ale Spaniei, Greciei și Italiei. Ei trec hotarele Macedoniei, Serbiei și Ungariei, având de cele mai multe ori destinația Germania, Austria și Suedia.

Gardul de fier al Ungariei

Ungaria se confruntă cu un flux masiv de imigranți. Pentru a se proteja, conducerea de la Budapesta a ordonat ridicarea unui gard la frontiera cu Serbia. Aflată în proces de execuție, construcția va avea patru metri în înălțime și se va întinde pe o distanță de 175 km. Gardul de sârmă ghimpată nu constituie o piedică pentru refugiați, care reușesc să se strecoare printre firele metalice.

Secretarul de stat de la Ministerul de Interne al Ungariei, Karoly Kontrat susține că peste 156.000 de imigranţi au intrat în Ungaria ilegal de la începutul anului, cei mai mulţi provenind din Siria. Oficialul consideră că, odată ce gardul de la frontiera cu Serbia va fi finalizat, acesta va fi suficient de sigur să oprească valul de imigranți. Cu toate acestea, numărul refugiaților ajunși în Budapesta este foarte mare, majoritatea oprindu-se în incinta gării de est a orașului. Pe 31 august, autoritățile au cedat și au permis trenurilor cu refugiați să pornească spre Austria și Germania. Cu o zi mai târziu, poliția austriacă a declarat că 3.650 de imigranţi au sosit în Viena, acesta fiind un record pentru Austria.
La fel de îngrijorată este Grecia care reprezintă pentru refugiați o poartă spre Uniunea Europeană. În condițiile crizei elene, dilema imigranților este și mai problematică. Guvernul grec susţine că nu are resursele necesare pentru a face faţă unui număr atât de mare de sosiri. În acest sens, preşedintele grec, Prokopis Pavlopoulos, l-a contactat pe omologul său francez, Francois Hollande, şi a cerut ca situaţia Greciei să fie discutată la nivel european. Potrivit ziarului Kathimerini, în ultima săptămână, 17.500 de imigranţi au fost înregistraţi pe insula Lesbos.

Sfârșitul tragic al libertății

Fenomenul refugiaților sporește activitatea rețelelor de traficanți, care profită de deznădejdea oamenilor. Aceste rețele deschid birouri în ţări unde se află mulţi refugiaţi, precum Turcia, şi își promovează serviciile pe reţelele de socializare. Traficanții asigură refugiații că îi pot ajuta să ajungă din zonele de război până în nordul Europei. Aceste practici au adus primele victime săptămâna trecută, când peste 70 de cadavre au fost găsite într-un camion abandonat pe o autostradă în Austria. Medicii legiști afirmă că oamenii s-au sufocat, având în vedere că erau înghesuiţi câte cinci oameni pe metru pătrat. Patru din cele 70 de persoane erau copii. Refugiaţii descoperiți erau cel mai probabil originari din Siria sau Afganistan. Drept reacție, autoritățile austriece au decis să efectueze controale pentru o perioadă nedeterminată, verificând toate vehiculele care ar putea avea ascunzători pentru persoane transportate ilegal.

Solicitanţii de azil trebuie să depună cereri în primul stat UE în care ajung, o regulă adesea ignorată de imigranţi, care preferă ţările mai prospere. Potrivit Eurostat, în prima jumătate de an, 400.000 de cereri de azil au fost depuse în UE, de două ori mai multe față de anul trecut. Astfel, valurile de imigranţi reprezintă o situaţie de criză pentru Uniunea Europeană, care a eliminat controalele la frontiere între statele din zona Schengen. Germania, destinația majorității refugiaților, așteaptă în acest an 800.000 de imigranți atrași de economia puternică a țării și piața muncii. Cancelarul Angela Merkel a declarat că această criză ar putea distruge acordul Schengen, dacă alte state UE nu îşi asumă un rol mai mare. „Dacă nu reuşim să distribuim corect refugiaţii, problema Schengen va fi, desigur, pe agenda multora”, a declarat ea într-o conferinţă la Berlin. „Suntem în faţa unei provocări naţionale uriaşe. Aceasta va fi o provocare centrală nu doar câteva zile sau luni, ci pentru o perioadă lungă”, a adăugat ea, citată de o agenție de presă din România. Conducerea UE a anunţat deja înfiinţarea unor cote de distribuire a imigranţilor în fiecare stat membru.

România, în așteptarea imigranților

România are la dispoziție șase centre pentru refugiați, unde va putea găzdui din noiembrie aproape 1.800 de persoane. Imigranții vor putea beneficia de apă, hrană, cazare și servicii consulare. Autoritățile române vor primi 6.000 de euro de la Uniunea Europeană pentru fiecare imigrant, indiferent cât va sta acesta pe teritoriul țării. Fostul președinte, Traian Băsescu a declarat că ar trebui să refuze primirea imigranţilor. „A-i primi nu înseamnă a le asigura cazarea. Trebuie să le dai dreptul de a se manifesta cultural, să construim moschei, trebuie să le facem şcoli în limba lor. Noi nu reuşim să integrăm romii de atâţia ani, cum să reuşim să îi integrăm pe aceştia”, a adăugat fostul șef de stat. Consilierul prezidențial actual, Leonard Orban crede că primirea imigranților trebuie să aibă loc după desfășurarea pregătirilor pentru integrarea acestora. Cota de repartizare propusă României de către Uniunea Europeană constituie 2.362 de persoane din Siria şi Eritreea.
Republica Moldova nu se află pe traseul migrației. Cu toate acestea, numărul străinilor care vor să locuiască în țara noastră a crescut de aproape patru ori într-un an. Potrivit datelor Biroului Migraţie şi Azil, anul trecut, au fost depuse 274 de cereri, faţă de 72 de solicitări, înregistrate în 2013. În acest an, peste 200 de persoane au cerut azil în țara noastră.

„La moment, 185 de sirieni beneficiază de statutul de refugiat în Republica Moldova. Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite în colaborare cu Centrul Caritate pentru Refugiați ajută cetățenii străini să se integreze în societate”, declară Irina Cozma, consultant UNHCR. Timp de jumătate de an, imigranții învață limba română. Tinerii pot deveni elevi sau studenți, facilitându-se accesul la locurile de muncă bine plătite. „Cunosc refugiați care au devenit medici, specialiști în tehnologii informaționale. Alții devin bucătari, ospătari sau șoferi”, declară consultantul.

Veniți prin Afganistan, Iran, Siria, Irak sau Eritreea, refugiații visează la o viață în Europa. „În orice ţară este mai bine decât în ţara mea. În ţara mea este război”, repetă ei, justificându-și prezența. Într-un context atât de instabil, oficialii europeni sunt debusolați. Janos Hajdu, şeful Centrului ungar pentru luptă împotriva terorismului (TEK), a admis posibilitatea ca împreună cu valul de imigranți în Europa să poată pătrunde și grupările teroriste. Un pericol la fel de mare îl constituie reprezentanții grupării Statul Islamic. Autoritățile înăspresc controalele, înfricoșați de gândul că ar putea deschide ușa terorismului.