Decretul, semnat joi de preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, privind declararea zilei de 28 iunie 1940 drept Zi a ocupaţiei sovietice, a polarizat categoric opiniile vizavi de ceea ce s-a produs exact acum 70 de ani pe teritoriul dintre Nistru şi Prut. Ce spun cei care, nemijlocit, au realizat politica de expansiune a URSS după 1940? Care este semnificaţia acestei zile istorice pentru ei? S-a produs sau nu, la 28 iunie 1940, o acţiune de ocupare forţată a Basarabiei de către Uniunea Sovietică?
Pavel Gladkov,
veteran de război
Venirea Armatei Sovietice şi retrocedarea Basarabiei, revenirea ei în componenţa Rusiei, a fost o acţiune diplomatică legală, deoarece, după cum cunoaştem, Basarabia, înainte de 1918, făcea parte din Imperiul Rus. Dacă pe timpul românilor nu era nicio instituţie de învăţământ, atunci pe timpul sovieticilor au apărut universităţi, institute, academie de ştiinţe, electricitate, radio şi TV. Aceasta a fost o acţiune de eliberare a teritoriului nostru de forţele române.
Lucheria Repida,
dr. prof., veterană de război
În anul 1940, autorităţile URSS au cerut României să reîntoarcă teritoriul dintre Prut şi Nistru, ca să nu mai rămână sub conducerea fascistă. Iată de ce a luat naştere documentul din 26 iunie, iar pe 28 iunie 1940 România şi-a evacuat armata de pe teritoriul Moldovei, fără a înainta pretenţii. De fapt, ei erau obligaţi încă de mai înainte să îşi evacueze armata, dar pentru că românii se pare că aveau intenţia de a-şi menţine influenţa pe acest teritoriu, nu au plecat. Teritoriul dintre Prut şi Nistru a aparţinut puterii sovietice. În 1918 românii au ocupat acest teritoriu, l-au cucerit în mod abuziv. Iar evenimentele de la 28 iunie reprezintă eliberarea de forţele ocupaţionale române. Acest teritoriu a fost atâta timp în componenţa Rusiei!
Valeri Garev,
preşedintele Consiliului municipal Chişinău al veteranilor
Rusia nu a recunoscut niciodată hotărârea Sfatului Ţării, prezidat de Pan Halippa, de unire a Basarabiei cu România. Practic, Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată hotărârea din 1918, de aceea, la 28 iunie 1940, au fost negocieri între cele două părţi şi s-a luat decizia ca Basarabia să fie reîntoarsă în componenţa Rusiei. Aşa s-a şi întâmplat, Armata Română părăsind teritoriile basarabene, iar în loc a venit Armata Rusă până în 1941. Iată în 1941 a fost o acţiune de ocupare forţată din partea românilor a teritoriului basarabean.
Maria Surovţova,
veterană a celui de-al Doilea Război Mondial
Despre ce fel de ocupare forţată vorbiţi? Despre ce invadare poate fi vorba, dacă Moldova noastră, după anul 1940 şi după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a transformat într-o „grădină înfloritoare”, cea mai prosperă republică din componenţa Uniunii Sovietice. Despre ce invadare poate fi vorba?
Ivan Lesnic,
invalid de război, profesor universitar.
Cum putem vorbi despre ocuparea forţată a unui teritoriu, dacă nu a fost tras niciun foc de armă? Nu a fost ucis niciun soldat al Armatei Sovietice. Nu a fost ucis niciun soldat al Armatei Române. Aceasta a fost o înţelegere între forţele române şi cele sovietice, o înţelegere în urma căreia teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost retrocedat Uniunii Sovietice.
