În urma analizelor efectuate s-a constatat predominarea în apele râurilor Prut şi Nistru a poluanţilor de origine organică proveniţi din deversarea apelor reziduale din oraşe sau a dejecţiilor animaliere aduse în râu de către afluenţii săi. Calitatea necorespunzătoare a apelor curgătoare pe anumite sectoare este cauzată de poluarea cu ape menajere şi industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitarea deşeurilor industriale şi menajere neconforme şi de poluarea istorică. Ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, a subliniat că, în partea superioară a Nistrului, apa este mai curată, în comparaţie cu partea inferioară a cursului. Cauzele principale ale poluării mai pronunţate în partea de jos a Nistrului sunt afluenţii care aduc cu sine apele reziduale ale oraşelor mari, inclusiv râul Bâc, cel mai poluat râu din Moldova.
Aceeaşi tendinţă se menţine şi pe râul Prut unde o mai mare concentraţie a poluanţilor s-a înregistrat în aval de oraşele mari care nu dispun de staţii de purificare a apelor reziduale şi la confluenţa cu afluenţii săi.
Prutul de după inundaţii
Totodată, potrivit şefului SHS, Ilie Boian, albia râului Prut a fost considerabil modificată după inundaţiile catastrofale din 2008 şi 2010. „Pentru că malul drept este consolidat, a suferit mari schimbări malul stâng al Prutului, unde albia s-a deplasat în medie cu doi-trei metri pe sectorul Brăneşti-Văleni şi cu 20 de metri în segmentele instabile. În albie sunt foarte mulţi arbori doborâţi, iar navigarea pe râu este anevoioasă chiar pentru ambarcaţiunile mici”, susţine Ilie Boian. El şi-a exprimat speranţa că Prutul va fi curăţat şi adâncit, astfel ca să devină navigabil pe sectorul Ungheni-Giurgiuleşti.
Potrivit specialiştilor, apele celor două râuri sunt pe alocuri moderat poluate şi poluate, iar pe unele sectoare pot fi considerate curate. De asemenea, nivelul de poluare a lor nu s-a schimbat faţă de anii trecuţi, iar apa din Prut şi cea din Nistru poate fi utilizată în scopuri potabile, tehnice, irigaţii, recreaţie şi piscicultură. Nu acelaşi lucru, însă, se poate spune şi de afluenţii celor două râuri, care, potrivit lui Ilie Boian, au un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, azotiţi, compuşi de cupru, produse petroliere, fenoli, nitriţi şi insuficienţă de oxigen. În afluentul Bâc, pe unele sectoare, calitatea apei se califică drept extrem de poluată, apa are un miros urât şi o culoare cafenie. „Cu toate acestea, mulţi fermieri utilizează apa acestor afluenţi, chiar şi a Bâcului, pentru irigare, ceea ce duce la distrugerea solului”, a menţionat Ilie Boian.
Avem tot mai puţin peşte
În ultimul timp a crescut numărul cazurilor de braconaj pe cele două râuri. Iurie Ursu, şeful Serviciului Piscicol, spune că s-au depistat cazuri de braconaj şi extragere ilicită de nisip chiar în timpul expediţiei.
„În ultimii 20 de ani, asemenea cercetări nu s-au mai efectuat nici de Serviciul Piscicol. Nicio structură a ministerului nu cunoştea situaţia reală. În urma expediţiei s-a constatat o scădere simţitoare a resurselor piscicole din cele două râuri. Cauzele sunt poluarea şi schimbarea regimului termic”, a conchis Iurie Ursu.
Potrivit lui, peste şapte mii de arbori doborâţi de inundaţiile din vara trecută împiedică navigarea pe râul Prut. De asemenea, în timpul expediţiei, chiar dacă era perioada de prohibiţie, au fost documentate cazuri de braconaj. Potrivit statisticilor, numărul acestora este în creştere. Dacă în primele şase luni ale anului trecut au fost depistate 449 de cazuri de braconaj, atunci anul curent s-a ajuns la 491 de cazuri. Astfel, în 2010 au fost aplicate amenzi în valoare de 48,3 mii lei, iar de la începutul anului 2011 amenzile însumează 63 mii lei. Iurie Ursu spune că a crescut şi numărul celor care au utilizat ilegal undiţele electrice, cu patru cazuri mai multe decât anul trecut.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
