„Opt ani au lucrat grădiniţele, şcolile, iar în universităţi erau grupe de limba rusă, era o anumită stabilitate. Dar situaţia s-a schimbat atunci când a venit la putere această Alianţă. Nimeni nu le-a spus naţionalilor ruşi să părăsească ţara, dar în practică ce se întâmplă? Au început să se închidă grădiniţele, şcolile ruseşti, iar în universităţi au închis aproape toate grupele cu predare în limba rusă”, a menţionat Mişin.
În mod paradoxal, câteva minute mai târziu, acelaşi deputat comunist a subliniat că este de neiertat minorităţilor ruse faptul că nu cunosc limba statului în care trăiesc. Totodată, el a învinuit statul, declarând că această problemă trebuie discutată la nivel înalt. „Trebuie pusă problema ca vorbitorii de rusă să înveţe obligatoriu şi limba română, în niciun caz nu trebuie să admitem ca tinerii să nu cunoască limba de stat”, a subliniat preşedintele comisiei parlamentare.
Ministerul Educaţiei respinge acuzaţiile
Potrivit Ministerului Educaţiei, în procesul de reformare a reţelei de instituţii preuniversitare n-a fost închisă nicio şcoală rusească, chiar dacă în unele dintre acestea numărul elevilor este mai mic decât în şcolile cu predare în limba română care au fost închise. Viceministrul Educaţiei, Tatiana Potâng, a respins acuzaţiile lansate de Vadim Mişin, subliniind că numărul de şcoli cu predare în limba rusă n-a scăzut în procesul de reformare a reţelei de şcoli. „Este o minciună sfruntată. Limba rusă beneficiază de exact atâtea ore pentru studiu cât şi limba română în calitate de limbă de instruire. Asigurarea cu manuale se face în egală măsură, nu există discriminare la acest capitol”, a remarcat dumneaei. Noua formulă de finanţare este aplicată pentru început în raioanele Căuşeni şi Râşcani. Astfel, în urma procesului de optimizare a reţelelor de şcoli, în aceste raioane au fost închise, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, zece şcoli şi trei filiale, toate cu predare în limba română. Alte şapte instituţii şcolare şi-au sistat activitatea la iniţiativa administraţiei publice locale.
Cât priveşte acuzaţiile deputatului comunist Vadim Mişin referitoare la faptul că minorităţile ruse nu cunosc limba română pentru că există un deficit de profesori în şcolile cu predare în rusă, viceministrul Tatiana Potâng a ţinut să sublinieze: „În prezent, tot deficitul de cadre este acoperit. Atunci când n-am avut profesori, i-am rechemat pe acei care se pensionaseră sau le-am mărit numărul de ore cadrelor existente. Un deficit de cadre didactice este la fizică şi matematică, dar nu la limba română. Vorbesc de situaţia în ansamblu pe ţară. Ei nu cunosc româna pentru că nu-şi dau silinţa, o vorbesc doar la ore”.
Numărul ruşilor care învaţă în grupe româneşti creşte
Vicedirectorul general al Biroului Relaţii Interetnice, Vera Petuhov, susţine că în ultimul an n-a parvenit nicio plângere din partea studenţilor ruşi sau a părinţilor acestora. Potrivit ei, în societate există tendinţa ca părinţii alolingvi să-şi dea copiii în instituţii de învăţământ cu predare în română. „Numărul copiilor care studiază în limba rusă este în descreştere. Poate că este un lucru pozitiv, căci limba de etnie se păstrează în mediul cultural, în mediul familial. Mentalitatea s-a schimbat, părinţii îşi doresc integrarea copiilor lor în societate, se orientează tot mai puţin către ţara de etnie – Rusia”, a menţionat Vera Petuhov. Cât priveşte cunoaşterea limbii române de către minorităţile ruse, vicedirectorul BRI a spus că urmează a fi elaborat un program de studiere a limbii române pentru alolingvi, inclusiv de către funcţionarii publici şi aleşii locali.
Ca să activeze pe piaţa serviciilor din republică, trebuie să cunoască şi româna
Totodată, Loretta Handrabura, viceministru al Educaţiei, a declarat că „prin această luare de atitudine generalizatoare se invocă cazul din toamnă, care este deja unul depăşit, întreţinut artificial din interese ba electorale, ba de partid. Noi tratăm problema fără a discrimina, obiectiv şi cu date concrete. Atunci, cazul a fost interpretat absolut eronat. Este un fapt cunoscut că în anii terminali se reunesc grupele române cu cele ruse la cursurile teoretice, unde se studiază în limba acestui stat, ai cărui cetăţeni ei sunt şi fac dovada acestui fapt prin note de nouă şi zece la limba română. Studenţii care fac studiile în limba rusă sau în altă limbă, dacă vor să activeze pe piaţa serviciilor din republică, trebuie să cunoască şi româna”.
