Și asta pentru că marea majoritate a moldovenilor preferă metodele vechi, dar verificate, de încălzire a caselor cu lemne ori cărbuni, chiar dacă pentru asta trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar decât pentru biomasă. 

Sergiu Ovcinicov din Ocnița, jurist de meserie, a decis în urmă cu doi ani să investească într-o afacere, astfel că, la scurt timp, a procurat o linie de producere a peletelor. „Am rămas impresionat de experiența Europei în acest sens. În Europa, biomasa este destul de populară. Eu am călătorit mult și am văzut cum nemții și austriecii se încălzesc cu pelete”, remarcă Sergiu Ovcinicov.

Peletele – „cărbune” bio de două ori mai ieftin

Cu toate că investiția a fost destul de impunătoare, aceasta putând fi recuperată în următorii zece ani, iar capacitatea de producere a liniei este de 1,5 tone pe oră, în prezent, pentru că nu are o piață de desfacere, fabrica lucrează la o capacitate de 20%. „Lucrăm într-o singură tură. Cinci oameni zilnic se ocupă de linia de producere a peletelor. Noi lucrăm în funcție de comenzi. Dacă avem comenzi lucrăm mai mult, dacă nu – mai puțin. La capacitate maximă am putea produce 11 mii de tone pe an, ceea ce ar fi suficient pentru aprovizionarea cu pelete a tuturor instituțiilor sociale din raion dacă acestea ar trece la încălzirea pe pelete”, subliniază antreprenorul.

Acesta explică faptul că, în urma analizelor de laborator, a stabilit valoarea calorică a peletelor, care este comparabilă cu cea a cărbunilor. „Peletele are valoare calorică de17 gkal, iar cărbunele – 22 gkal. În timp ce prețul unei tone de cărbune este de aproape două ori mai mare decât prețul unei tone de pelete. Diferență totuși este pentru că aici vorbim de paie presate. Peletele are nevoie de condiții specifice pentru a fi arșe, de aceea e nevoie de cazan prevăzut pentru arderea lor. Sunt mulți din localitate care au încercat să folosească pelete și în sobă, dar trebuie să fie mai atenți pentru că granulele au efectul cojii de nucă – pot să explodeze”, remarcă producătorul. Deși tehnologia de producere și utilizare a peleților este mai complicată, Sergiu Ovcinicov spune că a ales-o pentru că utilizarea lor oferă o mai mare autonomie, cazanele pe pelete fiind similare în modul de utilizare cu cazanele pe gaz.

Singurul producător local de cazane pe biomasă

În R. Moldova, în prezent există o singură întreprindere de producere a cazanelor pe biomasă. Din 2010 uzina de utilaje agricole Moldagrotehnica din Bălți a început să producă și cazane pe biomasă. Mai mult, de trei ani întreaga întreprindere se încălzește cu energie pe biomasă. „Până atunci ne încălzeam cu un cazan pe energie electrică și altul pe păcură. Dar acum avem o centrală pe baloți de paie, care încălzește hala de producere cu o suprafață de 10 mii metri pătrați. Iar alte două cazane pe pelete încălzesc blocul administrativ. Costurile pentru încălzire sunt în jumătate față de anii trecuți”, declară Vasile Podureac, directorul general Moldagrotehnica.

Cazanele sunt proiectate și produse în țară în proporție de 90%, partea electronică fiind importată din Polonia. „Până în prezent am reușit să instalăm în școli, grădinițe și case particulare în jur de 100 de astfel de cazane. Un cazan de 17 kw costă 25 mii lei și are o perioadă de exploatare de până la 20 de ani”, menționează Sergiu Bujor, șef marketing al întreprinderii.

De cât pelete avem nevoie ca să încălzim casa timp de o lună?

Anual, întreprinderea produce 80 de cazane pe biomasă. „Lumea abia se informează despre cazanele pe biomasă, de avantajele acestora. Chiar dacă este proiectul „Energie și biomasă” care oferă un anumit sprijin financiar, investiția este destul de mare și fiecare cetățean înainte de a face o investiție chibzuiește bine”, a afirmat Sergiu Bujor, întrebat fiind despre piața de desfacere din Moldova.

„La o casă de circa 100 de metri pătrați consumul unui cazan cheltuiește circa o tonă de pelete pe lună, care s-ar echivala în lei la 1600-1800 de lei. Pe când pentru încălzirea unei case de 100 mp la gaz consumul ar fi de 3,5-4 mii de lei. La cărbune consumul la cazan este mai mare în echivalent lei decât cu pelete. Într-un cazan poate fi făcut focul și cu lemne ori brichete, dar deja nu în mod automat, ci direct în camera de ardere”, explică șeful de marketing.

Nicolae Zaharia, specialist în dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului „Energie și biomasă” spune:
„Utilizarea eficientă a combustibilului din biomasă este determinată din mai mulți factori. Când vreți să treceți la un nou tip de combustibil trebuie să fiți siguri că știți să economisiți energia pe care deja o produceți, indiferent de resurse, fie gaz, cărbune, ori lemne. Eficiența energetică a locuinței înseamnă izolarea casei, schimbarea ferestrelor, și după aceasta urmează schimbarea sistemului de încălzire nemijlocit. În marea majoritate, oamenii au sisteme de încălzire pe care le utilizau 50-60 de ani în urmă. Respectiv despre eficiența acestora este greu de judecat și greu de spus. Dacă noi vorbim despre o sobă pe care a construit-o bunelul în anii 40-50, randamentul acesteia este de 30, maximum 35%. Prin urmare, circa 70% din energia produsă este pur și simplu aruncată pe coșul de fum. Când este vorba de cazan, atunci randamentul este de 75%, astfel doar 25% din căldură este evacuată prin coșul de fum. Respectiv eficiența utilizării cazanelor este cu mult mai mare”.