Paradigma campaniei electorale: oameni cinstiți vs hoți

Explicația acestui fenomen este mult mai complexă și nu se poate banaliza prin chestiuni de genul „sezonul estival” sau amorfitatea campaniei electorale. Pentru a înțelege mai bine motivele, este cazul să ne întoarcem ceva timp înapoi, imediat după validarea mandatului Președintelui Maia Sandu. Acolo de fapt a fost construită paradigma viitoarei confruntări: oameni cinstiți versus hoți. Dacă toate campaniile electorale anterioare au avut ca paradigmă confruntarea ideologică geopolitică, Rusia vs. Occident/România, actuala campanie s-a desfășurat completamente după logica „oameni buni vs hoți”. Aceasta paradigmă a fost transformată în instrument de delimitare dintre partidele politice. Președinta Maia Sanda declara într-un interviu că oameni buni sunt în PAS, sugerând că cei care nu sunt în PAS sunt hoți. Urmând logica acestei confruntări, era evident că alte linii ideologice, cum ar fi de exemplu unionismul, nu aveau cum să încapă.

Miza PAS pe un mesaj simplu: oameni buni vs hoți și lupta cu bandiții, s-a dovedit a fi câștigătoare, iar restul mesajelor i-au transformat pe ceilalți concurenți ai Maei Sandu în agenții săi electorali. Faptul că societatea nu a înghițit linia de confruntare geopolitică pe care încerca să o impună Igor Dodon, (dar care în mod cert va renaște imediat după învestirea Guvernului PAS) a însemnat un vot de blam vechiului regim, un vot împotriva sistemului corupt și banditesc din ultimii ani. Cu acest scrutin se încheie definitiv epoca prezenței fizice a oligarhiei în politica activă. Desigur că sacii de bani, diverși sforari care stau în umba, vor contiuna să influențeze politicele promovare de stat, dar aceasta va fi altfel de influență față cea pe care am cunoscut-o până acum. De fapt, Igor Dodon și ”omul secolului” – Vladimir Voronin au fost agenții electorali numărul 1 ai PAS. Însăși prezența acestor doi pe lista electorala, era cel mai bun argument că singura alternativa reală este PAS.

În același timp, chiar dacă PAS nu va recunoaște acest lucru, în această campanie cele mai vehemente atacuri împotriva socialiștilor și comuniștilor au venit din zona pro-românească, rezultatul cărora a fost capitalizat până la urmă tot de PAS. Astfel, partidele pro-rusești au pierdut lamentabil aceste alegeri, iar victoria PAS este într-o mare măsură o victorie a românilor din R. Moldova. Chiar dacă mesajul general al AUR a fost unirea Basarabiei cu România, campania în sine a țintit demolarea sistemului cleptocratic controlat de forțele pro-rusești. Despre ce fel de perspective reale de unire se poate discuta, dacă R. Moldova era condusă de bandiți care primesc indicații de la Moscova.

Sfârșitul partidelor unioniste nu înseamnă și sfârșitul unionismului

Scorul obținut de unioniști nu poate și nu trebuie identificat cu sprijinul popular pentru ideea unionistă. Rezultatul obținut mai degrabă reflectă calitatea liderilor. Dacă liderii unioniști au măcar un dram de bun simț ei trebuie să-și asume acest rezultat și să se retragă din politică. În cazul în care unionismul va fi în continuare reprezentat de aceștia, niciun fel de campanie, indiferent de mesaj nu va putea schimba această stare de lucruri.

Eșecul unioniștilor în alegeri nu trebui înteles ca și un sfârșit al unionismului. În ciuda promisiunilor generoase făcute de PAS, dar și al așteptărilor nerealiste ale societății de la această schimbare de putere, situația economică nu are cum să se schimbe radical în următorul deceniu. Astfel, unionismul ca alternativă politică la sărăcia și mizeria din Moldova, va exista mereu. Mai mult, el va continua să să se fortifice, pe măsură ce dezamăgirile vor surveni. Populismul poate genera o victorie în alegeri, dar nu va aduce un litru de lapte în plus în frigiderele moldovenilor. Să creezi o emoție și să câștigi alegeri este ușor, să construiești o economie fiabilă într-un stat depopulat, fără resurse naturale, cu teritorii aflate sub controlul structurilor mafiote este o iluzie.

Astfel, unionismul va rămâne a fi alternativa cea mai fezabilă a ieșirii din mizeria în care ne aflăm. Rezultatul de ieri, de fapt, înseamnă sfârșitul epocii Iurie Roșca, când unionismul ajunge un ultim refugiu pentru cei care au o singură „calitate”, sunt… unioniști.

Unionismul are nevoie de o schimbare generațională, dar mai ales de o susținere directă și pe față din partea Bucureștiului, iar partidele specializate în „comercializarea” unionismului nu mai au viitor în politica din R. Moldova. 

(va urma)