Marţi, într-un interviu pentru „Europe 1”, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a declarat că actuala criză „este cea mai gravă de la al Doilea Război Mondial până acum”. Motiv din care, el a cerut guvernelor europene, în special, celor din Italia şi Spania, „să-şi facă treaba” astfel, încât să reducă deficitele. „Am cerut în mod foarte clar, în ultimele zile, guvernului italian să ia anumite decizii şi să accelereze revenirea la o situaţie bugetară normală”, a menţionat Trichet. „Am cerut acelaşi lucru şi guvernului spaniol. Am cerut tuturor guvernelor europene să accelereze deciziile importante pe care le-au luat la 21 iulie, cu ocazia summitului consacrat zonei euro”, a adăugat preşedintele BCE. Totodată, Jean-Claude Trichet a apărat noua decizie a BCE de răscumpărare a datoriei publice a ţărilor din zona euro şi a reamintit că obiectivul său este să „asigure stabilitatea preţurilor pentru 332 de milioane de cetăţeni europeni”.
Cât de pregătită este Moldova?
Ţara noastră este mai pregătită pentru o nouă criză economică decât în 2009, dar nu e imună în faţa şocurilor externe, afirmă experţii. Potrivit acestora, pe fondul turbulenţelor financiare internaţionale, RM, nefiind legată de pieţele financiare internaţionale, riscă să fie afectată, cel mai mult, de descreşterea remitenţelor emigranţilor moldoveni. „Efectele pe termen lung ale unei eventuale recesiuni financiare mondiale ar putea fi simţite mai mult prin reducerea remitenţelor, iar acest fapt va provoca o descreştere a economiei moldoveneşti, bazată în mare parte pe consum”, a explicat analistul economic Vitalie Rapcea. Potrivit lui, pe fundalul situaţiei tensionate internaţionale, cel mai probabil – pe termen scurt însă – în RM se va deprecia moneda naţională din cauza dolarului care pierde teren în faţa celorlalte valute. Un alt efect ar putea fi creşterea preţurilor la resursele energetice.
Este posibilă şi scăderea bruscă a exporturilor
În acelaşi timp, Natan Garştea, directorul Companiei de rating şi estimare „Estimator-VM”, afirmă că domeniile legate de activităţile externe, cum ar fi exporturile sau producţia în lohn (importul temporar de materiale destinate prelucrării în industria uşoară şi reexportarea acestora după prelucrare), ar putea fi şi ele afectate de situaţia incertă de pe pieţele internaţionale. De aceeaşi părere este analistul Alex Oprunenco, care a menţionat că exporturile RM se fac în proporţie de peste 50% în ţările Uniunii Europene şi, având în vedere problemele cu care se confruntă unele ţări partenere, cererea la produsele moldoveneşti pe aceste pieţe ar putea să scadă. „Totodată, s-ar reduce şi consumul intern, alimentat în cea mai mare parte de remitenţe”, a completat Alex Oprunenco. Analistul nu exclude că aceste premise ar fi în măsură să declanşeze un nou val de criză şi în Moldova.
Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, subliniază însă că situaţia din prezent nu poate fi comparată cu cea din anul 2009, bunăoară, când finanţele publice ale RM se aflau într-o stare dezastruoasă, deficitul bugetar era enorm, iar relaţiile cu ţările occidentale, cu ţările vecine şi cu partenerii comerciali tradiţionali erau destul de încordate. Acelaşi punct – destul de optimist – de vedere este împărtăşit de ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă.
Finanţele publice, mult mai bine decât în 2009
Acum doi ani, Guvernul era pus în imposibilitatea de a-şi finanţa angajamentele, dar astăzi, chiar dacă va fi un nou val de criză, RM va fi cu mult mai bine pregătită în ceea ce priveşte finanţele publice, a afirmat, în cadrul unei mese rotunde, Tokhir Mirzoev, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional în Moldova.
De asemenea, potrivit lui Mirzoev, valoarea rezervelor valutare este cu mult mai înaltă, chiar a atins niveluri-record. „Totodată, strategia monetară adoptată de Banca Naţională a Moldovei la sfârşitul anului 2009 prevede o abordare complet nouă a gestionării crizei, o abordare mult mai eficientă. Totuşi, trebuie de revăzut toate cheltuielile, poate că unele proiecte nu sunt de stringentă necesitate. Ar fi indicată promovarea reformelor începute – în special, reforma fiscală – şi să fie redusă treptat dependenţa RM de finanţarea externă”, a spus reprezentantul FMI.
„Moderaţie” şi „precauţie”, la ordinea zilei
În acest sens, Valeriu Prohniţchi, director executiv al Centrului analitic „Expert Grup”, a precizat pentru o agenţie de ştiri că, indiferent cum va evolua economia globală, sunt evidente nişte concluzii pe care RM ar trebui să le tragă. Primo, că trebuie să-şi diversifice în continuare pieţele de desfacere şi, secundo, că ar trebui să ne gândim pe termen lung cum se reduce dependenţa de ajutorul extern. Potrivit acestuia, asistenţa financiară externă ar trebui să fie păstrată pe viitor „doar pentru sectoare, proiecte, iniţiative cu efect economic multiplicator evident, în finanţele publice să facem ordine, iar cuvintele „moderaţie” şi „precauţie” să fie la ordinea zilei.
În pofida cutremurelor de pe pieţele financiare, analiştii „Expert Grup” recomandă, la nivel naţional, ca Guvernul să-şi concentreze atenţia pe reformele structurale preconizate. Doar astfel va putea fi implementat un model economic nou de dezvoltare, bazat pe atragerea investiţiilor, majorarea şi diversificarea exporturilor. Apropierea de acest model ar însemna majorarea procentului de ocupare a populaţiei şi reducerea ratei şomajului, pronosticat, pentru 2011, la 7,7 la sută.
Victoria Puiu
Optimist şi pesimist despre criza economică în Uniunea Europeană
Comisia Europeană: e prea devreme să vorbim de o nouă recesiune
Comisia Europeană a declarat marţi că e prematur să se tragă concluzia că atitudinea recentă a pieţelor financiare reprezintă un semnal că UE ar putea intra într-o nouă recesiune. „Nu sunt sigur că putem concluziona, în urma evenimentele grave din ultimele zile, că suntem pe punctul de a intra într-un fel sau altul într-o nouă recesiune”, a declarat Olivier Bailly, purtătorul de cuvânt al Comisiei. Avem previziuni economice care sunt, de fapt, mult mai pozitive decât evaluările efectuate de către participanţii la piaţa financiară”.
Donald Tusk: trebuie să ne mişcăm repede
Premierul polonez Donald Tusk a cerut miercuri ţărilor din zona euro să adopte cât se poate de repede măsurile luate la Summitul din 21 iulie, între care întărirea Fondului European de Stabilitate Financiară. „Adresez astăzi o cerere premierilor din zona euro pentru a adopta cât se poate de repede un text definitiv”, a spus Tusk, exprimându-şi totodată dorinţa ca ratificarea acestui text în parlamentele vizate „să se desfăşoare fără obstacole”. „Dacă procesul de ratificare rapidă nu începe în septembrie, riscăm să nu respectăm termenele”, a avertizat premierul polonez Donald Tusk – a cărui ţară deţine de la 1 iulie preşedinţia prin rotaţie a UE, dar nu face parte din zona euro.
Olli Rehn: Italia şi Spania nu vor avea nevoie de ajutor
Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a apreciat că Italia şi Spania nu vor avea nevoie de un plan de ajutor, având în vedere fundamentele lor economice, relatează AGERPRES şi MOLDPRES. El a dat, în acelaşi timp, asigurări că atât Comisia Europeană, cât şi Banca Centrală Europeană, şi Fondul European de Stabilitate Financiară, lucrează zi şi noapte la punerea în aplicare a planului de ajutor pentru zona euro, care „este o chestiune de săptămâni, nu de luni”, potrivit comisarului. Rehn a subliniat, totodată, că există probleme de comunicare în interiorul zonei euro şi aşteptări prea ambiţioase din partea pieţelor, dar a insistat că au loc întâlniri şi conferinţe telefonice permanente şi cât de des va fi necesar, în viitor, în pofida absenţei liderilor europeni, în plină perioadă estivală.
Ghennadi Onişcenko: legumele din UE pot intra în Rusia
Rusia a anulat interdicţia importului de legume proaspete din UE, la aproape două luni după ce sursa focarului de E. coli a fost identificată. „Am decis să anulăm şi regimul special de import, care necesita emiterea de certificate speciale pentru fiecare transport de legume”, a anunţat Ghennadi Onişcenko, seful Agenţiei de protecţie a consumatorilor din Rusia. Comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, John Dalli, a salutat decizia Moscovei, precizând că aceasta este conformă cu un acord încheiat între preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi preşedintele rus Dmitri Medvedev la 10 iunie, la Summitul UE-Rusia. În conformitate cu acest acord, sistemul de certificare temporară introdus de Rusia pentru importurile de legume proaspete din UE ar fi aplicat timp de până la zece zile, după ce nu ar mai fi fost raportate de către statele membre ale UE noi cazuri umane de infectare cu E. coli. Ultimul caz a fost raportat pe 27 iulie.
Selecţie de Andreea Ştefan
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
