Estul şi Sudul îşi dispută banii!

Recenta propunere a şase ţări din sudul Europei, de a transfera sprijinul financiar acordat ţărilor vecine din estul UE spre cele de pe malul meridional al Mediteranei, a făcut valuri în capitalele Europei Centrale. Franţa, Spania, Grecia, Slovenia, Cipru şi Malta susţin că „nu există nicio justificare” ca Egiptul să primească doar 1,8 euro pe cap de locuitor din bugetul UE alocat pentru sprijinul ţărilor vecine, şi Tunisia doar şapte euro, în timp ce Moldova – 25 de euro. Fără a mai pune la socoteală faptul că fondurile pentru ajutorul Europei de Sud sunt aproape sleite… Statele membre din sudul UE suportă cea mai mare parte din povara fluxurilor de refugiaţi provocate de revoluţia arabă. Evenimentele de acolo sunt de o importanţă vitală pentru Europa, susţin aceste ţări meridionale şi partizanii lor. Acest lucru este valabil şi pentru ceea ce se întâmplă la graniţele noastre din est, se răspunde în Europa Centrală, unde cifrele prezentate de meridionali sunt de altfel contestate. Ţările din Europa Centrală subliniază că mai multe „conflicte îngheţate” pe flancul estic al Europei menţin o tensiune constantă. Cu prilejul Forumului Securităţii Globale din Bratislava, la începutul lui martie, se pare că şi teama de Rusia continuă să domine în fostele state membre comuniste ale UE.

Neliniştea ţărilor din Europa Centrală şi de Est

Războiul dintre Rusia şi Georgia privind Osetia de Sud în 2008 a provocat o mare traumă. „Iar acum Nagorno-Karabah e pe cale să explodeze”, se teme Oksana Antonenko de la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Londra. Ea vede aici aceleaşi semne prevestitoare ca la vremea respectivă în Osetia de Sud. Şi regimurile din Asia Centrală sunt deosebit de vulnerabile. „Mari pericole planează asupra regiunii, mai ales atunci când trupele americane vor fi părăsit Afganistanul. Sunt foarte pesimistă”, a spus ea.

Miniştrii de Externe din Georgia şi Moldova, prezenţi la Bratislava, au lăudat meritele unui sprijin european în favoarea modernizării ţărilor lor. Iar ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a trimis deja un avertisment omologilor săi din sudul Europei: „Sprijinul Sudului nu trebuie să se facă în detrimentul ajutorului pentru Est”. Tonul e dat pentru şedinţa din 10 martie a miniştrilor de Externe… Stefan Füle, Comisarul pentru politica europeană de vecinătate, a încercat să liniştească ţările din Europa Centrală: „Unii susţin că UE ar trebui să-şi concentreze eforturile asupra Sudului. Nu, angajamentul nostru faţă de Est rămâne neschimbat”. Bugetul existent nu permite transferul cu uşurinţă de fonduri de la un post la altul. „Cu toate acestea, am reuşit să găsim 17 milioane de euro în plus pentru Tunisia. Şi studiem modul în care bugetul existent de 80 de milioane de euro pentru perioada 2007-2013 poate fi utilizat mai eficient. Pentru Egipt, reflecţia nu este încă încheiată. Dar căutăm împreună cu instituţiile monetare o nouă abordare”, a declarat Füle.

„Mai mult pentru mai mult”: noul slogan al politicii de vecinătate

Politica Europeană de Vecinătate (PEV) nu se confruntă doar cu dificultăţi financiare. Ea are doi poli a căror abordare e destul de diferită. În lumea arabă, regimurile au fost sprijinite pentru a se asigura că petrolul continuă să vină şi cei care şi-au încercat norocul au fost ţinuţi în afară. În Est cooperarea a fost stabilită înainte de toate cu societatea civilă şi opoziţia politică. Cu toate acestea, regiunea de est, ca urmare a declinului democraţiei în ţări precum Belarus, a început să semene din ce în ce mai mult cu Sudul de dinainte de izbucnirea revoluţiilor. Recent, Stefan Füle şi-a cerut oficial scuze pentru sprijinul european adus timp de ani de zile unor dictatori. În viitor, va trebui deci ca lucrurile să se schimbe. Politica Europeană de Vecinătate este un instrument pentru a atinge un obiectiv. Dar care e acest obiectiv? Pentru moment, nu reiese foarte clar, recunoaşte Stefan Füle.

Aderarea la UE ? Accesul la piaţa europeană? Sau doar asigurarea că vecinii nu reprezintă o ameninţare pentru UE? Mai mult, odată ce o evaluare va fi avut loc, fondurile acordate în cadrul noii Politici Europene de Vecinătate vor trebui alocate în mod diferit. „Trebuie să formulăm obiective foarte clare, precum respectul statului de drept, al democraţiei, o bună administraţie şi un sprijin în lupta împotriva terorismului. Cu cât un partener va tinde mai mult spre aceste obiective, cu atât mai multe ajutoare va primi”. Noul slogan pentru politica Europei faţă de vecinii săi: „Mai mult pentru mai mult”.

După www.presseurop.eu