Eugen Carpov: „Problema transnistreană trebuie plasată într-un spațiu unic al R. Moldova”

În contextul în care în ultimul timp au fost mediatizate mai multe cazuri de reținere ilegală în stânga Nistrului, am discutat cu viceprim-ministrul Eugen Carpov despre evoluția relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol, progresele obținute în ultima perioadă, dar și obstacolele care împiedică rezolvarea cât mai curând a conflictului transnistrean.

– Unii experți susțin că, în ultimul timp, relațiile dintre Chișinău și Tiraspol s-au răcit. După numeroase runde de negocieri, cum apreciați relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului?
– Procesul de negocieri este unul complex, pentru că există anumite aspecte dificile din trecut care încă nu au fost depășite, dar și pentru că la proces participă nu doar Chișinăul și Tiraspolul, ci sunt conectate forțe internaționale: observatorii UE și SUA și mediatorii Ucraina, Rusia și OSCE. Toată această complexitate poate fi redată prin mecanismele care funcționează, precum formatul de negocieri „5+2”și grupurile de experți care au fost create pe diferite domenii sectoriale. Într-adevăr, în prima jumătate a anului trecut au existat mai multe realizări concrete. Probabil, din cauza faptului că ne ocupam de anumite aspecte procedurale, de elemente organizatorice care au fost mai ușor de coordonat. În partea a doua a anului am trecut la elemente de esență, am început să discutăm subiecte de pe agenda propriu-zisă a reglementării conflictului. Evident că în asemenea situație e nevoie de mai mult timp, mai mult efort și voință politică și mai multă dorință din partea diferitor actori de a sprijini procesul de reglementare.

Pentru anul curent avem planuri ce vizează întâlnirile în formatul „5+2”. Prima din acest an va avea loc în a doua jumătate a lunii februarie la Lvov. Săptămâna viitoare la Chișinău va derula vizita ministrului de Externe ucrainean, care este și președintele în exercițiu al OSCE. Va fi primul contact cu reprezentații președinției ucrainene în cadrul cărora vom avea consultări pe toate domeniile.

– Ce progrese au fost înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește rezolvarea conflictului transnistrean?
– Am făcut câțiva pași în acest sens. Ultima decizie care a fost luată pentru facilitarea circulației cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului pe perioada sărbătorilor de iarnă, două zile de Revelion și două zile de Crăciun, a permis tuturor cetățenilor să circule liber între cele două maluri ale Nistrului, inclusiv persoanelor oficiale de la Chișinău. Vara am avut grupuri de copii de pe malul stâng care și-au petrecut vacanța pe malul drept al Nistrului și viceversa. Pe domeniile infrastructură, transport, economic am avut niște decizii pozitive care țineau de mișcarea transportului feroviar prin regiunea transnistreană. A fost continuată transportarea unor elemente radioactive din regiunea transnistreană care nu se mai utilizează.

Acum pe agendă avem subiecte precum transportul auto. Căutăm soluții ca unitățile de transport din regiunea transnistreană să circule legal pe teritoriul altor țări. Discutăm și subiecte legate de telecomunicații, telefonie, televiziune, poștă, subiecte ce țin de domeniul educației și soarta celor opt școli care se află în zona de securitate și întâmpină greutăți. Noi trebuie să asigurăm condiții optime astfel ca ele să nu se mai confrunte cu acele obstacole care au fost impuse în trecut și au creat dificultăți enorme pentru procesul educațional.

– De ce lucrurile evoluează atât de lent? Care sunt obstacolele?
– Cei de la Tiraspol trebuie să înțeleagă că orice problemă poate fi mult mai ușor soluționată, dacă ea va fi plasată într-un spațiu unic al R. Moldova. Teritoriul din stânga Nistrului trebuie să beneficieze de un statut juridic, care poate fi sub forma unei părți a R. Moldova, ca parte componentă a ei. Dacă vom accepta acest principiu, cred că vom găsi soluțiile pentru majoritatea problemelor cu care se confruntă atât agenții economici din stânga Nistrului, cât și populația de acolo. Încercările de a prezenta lucrurile sub forma unor relații dintre două entități separate, dintre două state, așa cum vor să prezinte aceste relații cei de la Tiraspol, doar prelungesc situația incertă pentru regiunea transnistreană și nu contribuie sub nicio formă la rezolvarea problemelor.

– Au fost mediatizate o serie de cazuri de reținere ilegală a persoanelor în regiunea transnistreană. Recent a fost făcut public cazul tânărului Alexandru Coliban, care se află în detenție la Tiraspol de aproape opt luni. Ce acțiuni concrete se întreprind când au loc asemenea situații?
– Când apare o asemenea situație, Biroul pentru reintegrare contactează direct Procuratura, MAI și alte instituții, dacă e nevoie. Atâta timp cât structurile abilitate de la Chișinău nu au acces direct pe teritoriul din stânga Nistrului, apelăm la serviciile partenerilor noștri internaționali: misiunea OSCE și structurile internaționale precum înaltul expert al ONU desemnat pentru monitorizarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană. Acesta contribuie la soluționarea problemelor în conformitate cu standardele și normele naționale pentru ca drepturile să fie respectate și persoanele nevinovate să fie eliberate.

– Există vreo înțelegere între Chișinău și Tiraspol care reglementează asemenea cazuri?
– Există anumite mecanisme cunoscute cum ar fi Comisia Unificată de Control, Comandamentul Militar Unit, întrunirile directe dintre reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol care ne permit să avem un dialog. Există și o colaborare între Ministerul Afacerilor Interne cu anumiți parteneri din stânga Nistrului. În cazul în care se comit anumite crime, există anumite situații dificile, atunci aceste contacte se activează imediat și se caută soluții.

– Vă mulțumesc!