Eurovisionul, zguduit de acuzații grave: cercetătorii au descoperit un posibil sistem de vot coordonat
Creat în urmă cu 70 de ani pentru a apropia Europa prin muzică, Eurovision Song Contest a ajuns între timp cel mai urmărit eveniment non-sportiv din lume, atrăgând anual aproximativ 166 de milioane de telespectatori. De-a lungul anilor însă, competiția a fost însoțită constant de controverse legate de așa-numitul vot pe blocuri, adică tendința unor state de a-și acorda reciproc punctaje mari.
Concursul a fost adesea criticat din cauza suspiciunilor privind favorizarea între țări apropiate geografic sau cultural, notează The Conversation.
Aceste practici sunt contestate încă din anii 2000. În 2008, celebrul comentator BBC Terry Wogan declara că Eurovision „nu mai este un concurs muzical”, acuzând statele din Europa de Est că votează între ele.
Totuși, suspiciunile sunt mult mai vechi. În 1968, victoria Spaniei în fața favoritului britanic Cliff Richard a fost pusă ulterior pe seama unei presupuse intervenții a regimului Franco, acuzație readusă în atenție într-o investigație a televiziunii irlandeze.
Scandal major la Eurovision 2022
În finala Eurovision 2022 de la Torino, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a anunțat anularea voturilor acordate de șase jurii din a doua semifinală: Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia, România și San Marino, invocând modele de vot considerate neconforme.
EBU a decis înlocuirea acestor voturi cu un scor agregat, calculat pe baza unor țări cu „profil de vot similar”. Hotărârea a fost validată de Independent Voting Monitor, însă televiziunile implicate au respins acuzațiile, iar în mediul online au apărut rapid speculații despre o posibilă mușamalizare.
Ce au descoperit cercetătorii
O echipă de cercetători de la University of Stirling a analizat din nou cazul folosind metode statistice avansate, iar concluziile au atras atenția.
Cele șase jurii și-au acordat între ele 251 de puncte, cu doar 7 puncte sub maximul teoretic posibil de 258. Potrivit analizei, dacă voturile ar fi fost distribuite complet aleatoriu, șansa ca un asemenea rezultat să apară era mai mică de 1 la 10.000.
Cercetătorii au utilizat metoda statistică Bradley–Terry pentru a verifica dacă cele șase state au votat independent sau dacă a existat o înțelegere între ele. În urma calculelor, au obținut un indicator numit „forța coluziunii”, care a avut valoarea 0,262.
Practic, acest indicator măsoară cât de mult și-au favorizat țările respective partenerii din grup față de situația în care ar fi votat independent.
Analiza a arătat că probabilitatea ca acest rezultat să apară întâmplător, fără coordonare între jurii, este de aproximativ 1 la 58.000. Cu alte cuvinte, posibilitatea ca voturile să fi fost complet naturale este extrem de redusă.
Concluzii și schimbări de regulament
La Eurovision, fiecare juriu acordă puncte între 12 și 1 pieselor favorite. Cercetătorii au comparat voturile celor șase țări cu modul în care acestea ar fi trebuit să voteze în lipsa oricărei influențe reciproce.
Pentru această analiză au fost introduse într-un program statistic toate voturile din semifinală: 18 piese și 21 de jurii. Rezultatul a fost o analiză complexă, bazată pe sute de calcule, care a indicat clar că voturile celor șase țări nu pot fi explicate doar prin coincidență sau noroc.
După scandalul din 2022, EBU a eliminat votul juriilor din semifinale pentru trei ediții consecutive, între 2023 și 2025. În mod paradoxal însă, această decizie a făcut ca influența juriilor să fie și mai mare în finală, unde voturile lor cântăresc mai mult decât cele ale publicului.
În 2026, regulamentul a fost modificat din nou: juriile au revenit în semifinale, numărul membrilor acestora a fost mărit de la 5 la 7, iar componența lor a devenit mai diversă, pentru a reduce riscul votului coordonat.
Favorita ediției din acest an, Finlanda, speră ca noile reguli să limiteze practicile controversate care au afectat imaginea competiției și au transformat Eurovision într-un adevărat subiect de studiu pentru statisticieni.
