Cazul Ludmilei Vartic este marcat de controverse după ce avocata familiei, Violeta Gășițoi, a anunțat că exhumarea victimei a fost admisă, însă expertiza medico-legală a fost amânată, în timp ce probe importante ar fi dispărut.
Potrivit avocatei, autoritățile au acceptat efectuarea exhumării, însă au decis să amâne expertiza până la desemnarea unui expert de către părți. Apărătorii susțin că au prezentat deja un expert și au informat Procuratura, existând inclusiv acordul acestuia.
„Legea obligă autoritățile să organizeze expertiza și să nu tergiverseze procedura. Lipsa de comunicare între instituții nu poate fi un motiv legal de amânare”, a declarat avocata într-un video pe rețelele sociale.
Un alt aspect grav semnalat în dosar vizează dispariția unor probe esențiale. Avocații au solicitat expertizarea hainelor victimei, însă au fost informați că acestea nu au fost ridicate ca probe, au fost transmise unei asistente și ulterior au fost distruse.
Potrivit legislației, hainele victimei reprezintă corpuri delicte și trebuie ridicate, sigilate și expertizate, întrucât pot conține urme de violență, probe biologice sau indicii privind modul producerii leziunilor. Distrugerea acestora ar putea compromite grav ancheta, susține apărarea.
În paralel, avocații au depus o plângere pentru presupuse fapte de abuz de putere și fals, după ce ar fi fost întocmit un proces-verbal pe numele victimei în ziua decesului acesteia.
„Deci, ce s-a întâmplat, de fapt? A fost întocmit un proces-verbal pe numele victimei, în ziua în care aceasta a decedat. Am constatat că, în ziua decesului, bănuitul a fost oprit de poliție și a cerut ca amenda să fie întocmită pe numele soției sale, Ludmila Vartic. Ce a făcut, de fapt, poliția? A întocmit, într-adevăr, procesul-verbal la solicitarea bănuitului, pe numele unei persoane care nici nu era prezentă în mașină”, a explicat Violeta Gășițoi.
Centrul Național Anticorupție a anunțat că examinează plângerea în baza articolului 274 din Codul de procedură penală, care prevede verificarea existenței unor bănuieli rezonabile privind comiterea unei infracțiuni.
De asemenea, avocata a criticat măsura aplicată bănuitului la frontieră, calificată de autorități drept „consemn pe 90 de zile”. Potrivit acesteia, o astfel de formulare nu reprezintă o măsură preventivă prevăzută de lege, singura măsură legală fiind interdicția de a părăsi țara, dispusă printr-un act oficial.
Un alt punct sensibil ține de refuzul Ministerului Sănătății de a oferi raportul complet al investigației. Avocații susțin că au primit doar un răspuns general, în câteva fraze, fără acces la documentația integrală, ceea ce ridică suspiciuni privind transparența cazului.
Apărarea a sesizat și acest aspect Centrului Național Anticorupție, solicitând verificarea modului în care sunt gestionate informațiile.
Avocata subliniază că, potrivit legii, apărătorii au dreptul să desfășoare investigații proprii, să colecteze probe și să audieze martori, menționând că au obținut deja informații relevante pe care autoritățile nu le-au furnizat.
În acest context, apărarea afirmă că problemele identificate, lipsa probelor, formulările juridice neclare și refuzul de a furniza documente, ridică semne de întrebare privind dorința reală de a afla adevărul în acest caz.
Avocații susțin că obiectivul lor este stabilirea adevărului și aplicarea legii, nu condamnarea unei persoane nevinovate, dar insistă că, în cazul în care vinovăția este demonstrată, aceasta trebuie sancționată conform legislației.
