Femei de Nobel

Este vorba de trei activiste pentru drepturile femeilor: Ellen Johnson Sirleaf, prima femeie şef de stat din Africa, aleasă preşedintă a Liberiei în 2006, după 14 ani de război civil; Leymah Gbowee, de asemenea din Liberia, a mobilizat şi a organizat femeile de diverse etnii şi religii din această ţară pentru a pune capăt îndelungatului război civil şi a asigura participarea femeilor la alegeri; Tawakkul Karman a luptat pentru drepturile femeilor, democraţie şi pace în Yemen, atât înainte, cât şi după „primăvara arabă”. Anul trecut, Nobelul pentru pace a fost acordat lui Liu Xiaobo, „pentru lunga şi paşnica sa luptă pentru drepturi fundamentale în China”. Printre personalităţile cu şanse foarte mari la Premiul Nobel 2011 se numărau şi medicul Sima Samar, prima femeie-ministru în Afganistan; Lina Ben Mihenni, un blogger din Tunisia sau Israa Abdul-Fattah, activistă pentru democraţie din Egipt…

O adevărată galerie de „femei de Nobel”, oricât de minore şi neimportante ar putea să ne pară, de la distanţa care ne desparte de ţările laureatelor, cauzele cărora s-au dedicat aceste trei femei. Mai ales că avem şi noi, în Moldova, suficiente provocări, a căror nume e „supravieţuirea zilnică”. Şi totuşi, ele au reuşit într-un mediu în care, haideţi să fim de acord, e inimaginabil mai greu. Noi, am reuşi să creăm o galerie a noastră a „femeilor de Nobel”? Fie şi un simbolic Nobel moldovenesc… Sunt convinsă că în fiecare sat din Moldova există câte o candidată – o entuziastă dedicată unei cauze pe care mulţi o văd curată nebunie chiar. Dar care cauză, odată realizată, ne face viaţa mai bună.