Arhitectul susține că, pe parcursul anilor, a observat că în R. Moldova apar tot felul de monumente, în care se investesc sume considerabile, dar care nu au nicio utilitate. „De aceea m-am gândit să fac un monument care ar prezenta o operă de artă cunoscută de toată lumea, dar care ar fi și util pentru toți. Construcția propusă, sub forma Coloanei Infinitului, este divizată în șapte coloane, iar fiecare modul are câte șase niveluri. Prin urmare, edificiul ar avea 42 de nivele”, explică Alexei Gărgăun.

Coloana Infinitului pentru „Moldexpo”?

Specialistul dă asigurări că monumentul s-ar putea încadra perfect chiar în inima Chișinăului, la intersecția bulevardului Grigore Vieru cu străzile Constantin Tănase și Eugen Doga. „Clădirea nu ar ocupa mult loc și s-ar înscrie perfect în această zonă”, afirmă Gărgăun. În viziunea sa, în noul edificiu, s-ar putea deschide oficiul principal al Centrului de Business „Moldexpo”, unde ar putea să se desfășoare inclusiv negocierile cu potențialii investitori în R. Moldova. „La nivelul superior al clădirii se va afla o pistă de aterizare, care va face o legătură directă cu principalele puncte de interes comercial din R. Moldova și nu numai. Adică, nu e cazul să conducem investitorii prin râpile noastre, pentru că așa nu vom face bani niciodată”, este de părere arhitectul.

Deocamdată însă acest proiect nu este decât o idee frumoasă, care nu se știe dacă va prinde vreodată contur în realitate. Totuși, Alexei Gărgăun speră că proiectul său va fi observat de „oamenii de afaceri care înțeleg valoarea operei lui Brâncuși, dar și arhitectură”.

„Nu a fost susținută ideea formării unei fețe a R. Moldova”

Rugat să facă o analiză a orașului din punct de vedere arhitectural, interlocutorul nostru a fost foarte îngăduitor, menționând că Chișinăul este foarte frumos, doar că este lăsat în paragină. „Prin anii 1960-1980, orașul a fost planificat ca unul sovietic și totul a fost programat după centrele de focusare. Atunci nu exista problema transportului, a parcărilor și a străzilor înguste. Totul era gândit și calculat, doar ulterior a apărut dorința oamenilor de a se stabili cât mai în centrul capitalei. Iar acum toți vor să construiască fără a investi nimic. Prin urmare, mulți oameni de afaceri comandă proiecte, care cer mai puțini bani, deoarece nu-i interesează calitatea, ci doar prețul mai mic. De aceea, avem astăzi monștri, mai bine zis clădiri uriașe și prostești”, explică arhitectul.

Alexei Gărgăun precizează că, în asemenea cazuri, nu specialiștii sunt de vină, ci apariția unui nou mod de a face economie. Întrucât, spune el, dacă ar fi existat încercări de a ține în frâu aceste abateri, Chișinăul ar fi fost mult mai frumos. „Îmi plac bulevardele Dacia, Alba-Iulia și Moscova, dar, în mod special, Mircea cel Bătrân, deoarece pe ultimul au apărut concepte care îmbină arta sculpturală cu arhitectura și cu înverzirea. N-aș putea numi aceste segmente drept desăvârșite, deoarece noi am întârziat foarte mult față de alte capitale. La noi, nu a fost susținută ideea formării unei noi fețe a R. Moldova, pe când în Bacu, Tbilisi sau republicile baltice te minunezi de ceea ce se construiește”, remarcă arhitectul.

De ce Chișinăul nu trebuie extins

Specialistul spune că nu-i sunt străine toate problemele cu care se confruntă capitala R. Moldova și că a găsit soluții pentru acestea. Conceptual, afirmă el, Chișinăul, fiind extra dezvoltat, trebuia demult conservat. „Nu ne putem extinde pe plan orizontal, fiindcă la noi pământurile sunt de aur, dar nici pe plan vertical, deoarece marii noștri arhitecți cărturari au constatat că orașul ar fi trebuit să fie unul cu cel mult nouă nivele”, menționează el.

Capitala, atenționează Alexei Gărgăun, este așezată pe șapte movile care formează mari dificultăți în domeniul transporturilor, canalizării și chiar a apei potabile. Din această cauză, când plouă sau e iarnă, transportul pe verticală nu circulă și sunt inundate străzile. „De asemenea, cartierele cu mai multe nivele sunt mult mai costisitoare pentru exploatare. Țara sărăcește și noi acoperim cu greu cheltuielile pentru încălzire pentru iarnă, dar peste câțiva ani nu știu ce vom mai face. Și rezervele de apă pentru un oraș mai mare decât este acum Chișinăul nu sunt cu putință. De aceea ar fi rațional să conservăm Chișinăul și să nu-l mai extindem nici pe verticală, nici pe orizontală. Numai atunci vom putea rezolva problemele din toate sectoarele”, susține specialistul.

O altă problemă gravă pe care mulți se fac că nu o observă, adaugă arhitectul, este poluarea mediului înconjurător. În acest caz, unii fac bani din prelucrarea deșeurilor, în timp ce societatea se face de râs.

„Nu am devenit bogat, dar am fost fericit”

În ciuda tuturor încercărilor pe care le-a avut de-a lungul celor aproape cinci decenii de activitate, Alexei Gărgăun se declară fericit de faptul că a ales anume această profesie. Își amintește că a venit la Chișinău din satul Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia, împreună cu scriitorul Nicolae Dabija, cu care se întrecea la scris poezii în anii de școală. Dabija spera că vor fi admiși ambii la ziaristică, dar Gărgăun a decis să-și încerce norocul la Universitatea Tehnică, pe atunci Institutul Politehnic. Astfel, el a reușit să devină primul elev din raioanele de sud ale Moldovei, care a fost admis la Arhitectură. După terminarea studiilor, i s-a propus să lucreze la Catedra de Arhitectură, dar a refuzat, pentru că-i plăcea prea mult proiectarea. În 1972, a fost angajat la cea mai mare instituție de proiectări din Moldova sovietică. „Acolo am activat ca arhitect și am fost coautorul mai multor proiecte, printre care Parcul de Cultură și Odihnă din Ungheni și reședința președintelui R. Moldova de la Condrița”, spune protagonistul nostru. Ulterior, a fost mai bine de 15 ani profesor la Colegiul de Construcții din Chișinău. În acest timp, a colaborat cu mai multe firme de proiectare, elaborând cartiere și restaurante din Chișinău, precum și Centrul Multifuncțional din fața Primăriei orașului Ialoveni, hotelul „Arus” etc. A avut și funcții în mai multe ministere și a fost arhitect-șef al sectorului Râșcani. „Am avut un destin bogat în experiențe frumoase, recunoaște el. Și chiar dacă unii s-au dezamăgit de această profesie, eu am fost fericit. E adevărat, poate că nu am devenit foarte bogat, dar nici sărac n-am fost”, spune arhitectul.

Cea mai mare realizare este soția sa

Cu toate astea, Alexei Gărgăun consideră că cea mai mare realizare din viața sa este familia și câteva proiecte de succes. „Am o fiică, care este medic la Paris, și un fiu care, deși a terminat Universitatea Tehnică și a încercat să se realizeze acasă, a reușit s-o facă tot în Franța. Însă cea mai mare realizare a mea este că, la anii ăștia, o mai am alături pe soția mea și câteva proiecte care-mi încălzesc sufletul”, conchide specialistul.
Fiind profesor la Colegiul de Construcții, Alexei Gărgăun regretă că tinerii de astăzi din R. Moldova sunt mai puțin interesați de studii din lipsa unor perspective. Și mai are un singur regret, că a trăit în URSS, „când eram închiși ca într-o carapace și nu am reușit să călătoresc mai mult”.