ublice (ASP) a identificat, în ultimii trei ani, cel puțin 100 de cazuri în care persoane au încercat să obțină fraudulos cetățenia Republicii Moldova, folosind acte falsificate, date inventate sau istorii personale „construite” artificial. Directorul instituției, Mircea Eșanu, a declarat că noile modificări legislative, care vor intra în vigoare pe 24 decembrie, sunt concepute pentru a stopa fenomenul.
Potrivit lui Eșanu, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului a fost faptul că majoritatea cererilor erau depuse prin intermediari.
„90% din dosarele depuse pentru cetățenie se fac prin procură, de către avocați sau companii care își fac publicitate inclusiv la bloggeri ruși”, a spus Eșanu.
Noile reguli prevăd că solicitările vor putea fi depuse exclusiv în persoană, iar aplicanții vor trebui să demonstreze cunoașterea limbii române și a Constituției Republicii Moldova.
Potrivit ASP, 70% dintre solicitări provin din Federația Rusă, mulți pretinzând că au rude născute pe teritoriul Republicii Moldova sau în vechile teritorii istorice precum nordul Bucovinei, sudul Basarabiei sau fosta unitate administrativă Cetatea Albă.
„Războiul a determinat și mai mulți cetățeni ucraineni să solicite cetățenia moldovenească”, a spus Eșanu.
ASP a respins numeroase dosare ale unor persoane care încercau să părăsească Rusia, inclusiv mame cu copii. Totuși, instituția a identificat și situații suspecte.
„Am avut personaje extrem de dubioase, cu background militar, care pretindeau că sunt născuți din părinți din Transnistria”, a precizat Eșanu.
Aceste cazuri arată că fenomenul nu este doar administrativ, ci reprezintă și un risc de securitate națională. Verificările se fac deja în colaborare cu Serviciul de Informații și Securitate.
Întrebat de ce anumite persoane ar încerca să obțină fraudulos cetățenia Republicii Moldova, Eșanu a spus: „Infiltrare, obținere a unei identități duble. Jumătate din filmele de spionaj ne pot servi drept inspirație. Cei care au apărut în presă erau multimilionari”.
Modificările legislative care vor intra în vigoare pe 24 decembrie au fost concepute ca răspuns la vulnerabilitățile identificate:
- depunerea dosarelor doar în persoană, fără procuri;
- examen la limba română;
- cunoașterea Constituției;
- eliminarea interpretărilor ambigue privind „locuirea pe teritoriul Moldovei”.
„Scopul este să readucem demnitatea cetățeniei Republicii Moldova. Prea mulți care au petrecut puțin timp aici se arată acum drept mari doritori de pașaport moldovenesc. Prin aceste schimbări vrem să restabilim mândria de a fi cetățean al Republicii Moldova”, a conchis Eșanu.
