GALERIE FOTO: “Primăvara de la Praga”. Acum 48 de ani, Cehoslovacia căuta drumul spre vest

Acțiunea a fost salutată în țările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. Evident însă, conform sferelor de influență convenite anterior între marile puteri, URSS avea deplină libertate de intervenție în Cehoslovacia. Așa se face că trupele țărilor din Tratatul de la Varșovia (cu o excepție remarcabilă: România), în frunte cu cele sovietice, au zdrobit, în final, “Primăvara de la Praga”.

La 5 ianuarie 1968, în funcția de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček. El a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existența mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei și dreptul la circulație în afara țării. A început o descentralizare a puterii, în defavoarea celei de la Praga. De asemenea, în Cehoslovacia – stat federal compus din Cehia și Slovacia, a început o dezbatere referitoare la restructurarea administrativă, prin formarea a trei republici: Cehia, Moravia – Silezia și Slovacia.

Numele “Primăvara de la Praga”, atribuit revoluției pașnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana.

Toate aceste evoluții, care puteau oferi un exemplu pentru alte țări din blocul comunist, au îngijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varșovia, însoțiți de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenții, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste.

Au existat în schimb acte izolate de rezistență din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți.

Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice.

În primele zile ale ocupației, liderul reformist Alexander Dubček a fost arestat de sovietici și dus cu un avion militar la Moscova. În urma unor negocieri, i s-a permis initial să-și păstreze funcția. Totuși, în aprilie 1969, Dubček a fost înlocuit din funcția de prim secretar cu Gustáv Husák, care a anulat reformele lui Dubček și a eliminat din partidul unic persoanele cu idei democratice.

Invazia sovietică a generat și un val de emigrație în Cehoslovacia, mai ales în rândul persoanelor cu studii superioare, care au fost acceptate fără rezerve în Vest. Numărul total al celor care au emigrat din cauza ocupației sovietice este estimat la 300.000 de oameni.

Ceaușescu își face imagine

“Primăvara de la Praga” și înăbușirea ei au permis și evidențierea, în plan internațional, a lui Nicolae Ceaușescu – la acel moment, secretar general al PCR. România nu a trimis militari în Cehoslovacia, iar Ceaușescu a avut în 1968 un discurs în care a criticat intervenția URSS într-o țară aliată.

Drept răspuns la invazia sovietică în Cehoslovacia, Ceaușescu a anunțat înființarea în România a Gărzilor Patriotice. Acestea erau menite să devină o formă de pregătire a populației civile a României, ca să poată rezista, alături de armată, împotriva unei agresiuni externe.

Mulți ani după aceea, Ceaușescu a avut în Occident o imagine pozitivă, bazată pe faptul că i-a criticat pe sovietici.

Prezentăm mai jos textul oficial al discursului lui Ceaușescu, preluat de la http://acum.tv:

„Dragi tovarăşi, cetăţeni ai ţării româneşti,

În aceste momente grele pentru poporul frate cehoslovac, pentru situaţia din Europa, doresc ca în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat şi al Guvernului să mă adresez dumneavoastră, exprimând încrederea noastră deplină în hotărârea poporului român de a asigura construcţia paşnică a socialismului în patria noastră. (Aplauze puternice, urale)

Pătrunderea trupelor celor cinci ţări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greşeală şi o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume. Este de neconceput în lumea de astăzi, când popoarele se ridică la luptă pentru a-şi apăra independenţa naţională, pentru egalitatea în drepturi, ca un stat socialist, ca state socialiste să încalce libertatea şi independenţa altui stat.
Nu există nicio justificare, nu poate fi acceptat niciun motiv de a admite, pentru o clipă numai, ideea intervenţiei militare în treburile unui stat socialist frăţesc. (Aplauze, urale puternice, prelungite)

Delegaţia noastră de partid şi de stat, care a vizitat săptămâna trecută Cehoslovacia, s-a convins că poporul cehoslovac, Partidul Comunist din Cehoslovacia, clasa muncitoare cehoslovacă, bătrâni, femei, tineri, în unanimitate, sprijină conducerea de partid şi de stat în efortul pentru a îndrepta stările de lucruri negative moştenite din trecut pentru a asigura triumful socialismului în această ţară. (Aplauze, urale prelungite)

Problema alegerii căilor de construcţie socialistă este o problemă a fiecărui partid, a fiecărui stat, a fiecărui popor. Nimeni nu se poate erija în sfătuitor, în îndrumător cu privire la felul în care trebuie construit socialismul în altă ţară. Noi considerăm că pentru a aşeza relaţiile dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste pe baze cu adevărat marxist-leniniste trebuie, o dată pentru totdeauna, să se pună capăt amestecului în treburile altor state, altor partide. (Aplauze puternice, urale prelungite)

În cadrul măsurilor pe care Comitetul Central, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au hotărât să le ia, se are în vedere să se supună Marii Adunării Naţionale o Declaraţie care să precizeze modul cum înţelegem să clădim relaţiile noastre cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii pe baza respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecul în treburile interne, dorinţa noastră de a aşeza aceste relaţii pe o colaborare cu adevărat marxist-leninistă care să contribuie la triumful ideilor lui Marx, Engels şi Lenin, la triumful comunismului, de a milita pentru restabilirea autorităţii şi încrederii în ideile marxism-leninismului. (Aplauze, urale puternice)

Am hotărât ca începând de astăzi să trecem la constituirea gărzilor patriotice înarmate, alcătuite din muncitori, ţărani şi intelectuali, apărătoare ale independenţei patriei noastre socialiste. (Aplauze însufleţite, urale). Dorim ca poporul nostru să-şi aibă unităţile sale înarmate pentru a-şi apăra cuceririle revoluţionare, pentru a-şi asigura munca paşnică, independenţa şi securitatea patriei socialiste. (Aplauze, urale puternice, prelungite)

Noi pornim în activitatea noastră de la răspunderea pe care o avem faţă de popor, faţă de toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. Noi cu toţii, români, maghiari, germani, oameni de alte naţionalităţi, avem acelaşi destin, aceleaşi năzuinţe – făurirea comunismului în patria noastră – şi suntem hotărâţi, într-o unitate deplină, să asigurăm înfăptuirea acestui ideal. (Aplauze, urale prelungite)

S-a spus că în Cehoslovacia există pericolul contrarevoluţiei; se vor găsi poate mâine unii care să spună că şi aici, în această adunare, se manifestă tendinţe contrarevoluţionare. Răspundem tuturor: întregul popor român nu va permite nimănui să încalce teritoriul patriei noastre. (Aplauze furtunoase, urale îndelungi).

Uitaţi-vă, aici e întregul nostru Comitet Central, Consiliul de Stat, Guvernul. Cu toţii suntem hotărâţi să servim cu credinţă poporul în construcţia socialismului, în apărarea cuceririlor revoluţionate, a independenţei sale. (Aplauze, urale)

Suntem aici mulţi comunişti şi antifascişti care am înfruntat închisorile, am stat în faţa morţii, dar nu am trădat interesele clasei muncitoare, ale poporului nostru. Fiţi siguri, tovarăşi, fiţi siguri, cetăţeni ai României, că niciodată nu vom trăda patria noastră, nu vom trăda interesele poporului nostru. (Aplauze, aclamaţii, urale)

Avem încrederea că partidele comuniste şi muncitoreşti vor şti să găsească căile pentru a face să se pună cât mai iute capăt acestui moment ruşinos din istoria mişcării revoluţionare. Avem convingerea că nu se va găsi nicăieri un comunist care să poată aproba această acţiune militară împotriva Cehoslovaciei, că toţi comuniştii îşi vor ridica glasul pentru promovarea libertăţii, pentru promovarea principiilor marxist-leniniste, pentru ca poporul cehoslovac, pentru ca orice popor să poată construi aşa cum doreşte societatea socialistă.

Noi suntem hotărâţi să acţionăm cu toate forţele, cu toată răspunderea pentru a contribui la găsirea căilor în vederea rezolvării cât mai rapide a situaţiei create prin pătrunderea trupelor străine în Cehoslovacia, pentru ca poporul cehoslovac să-şi poată desfăşura activitatea în linişte.

Suntem ferm hotărâţi să acţionăm împreună cu celelalte ţări socialiste, cu celelalte partide comuniste şi muncitoreşti pentru a contribui la eliminarea divergenţelor, la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste. Suntem convinşi că aşa servim interesele poporului şi interesele socialismului în întreaga lume. (Aplauze)

Îi rugăm pe cetăţenii patriei noastre ca, având deplină încredere în conducerea partidului şi a statului, în partidul nostru comunist, să dea dovadă de unitate deplină, să acţioneze calm şi cu fermitate. Fiecare, la locul lui de muncă, să-şi înzecească eforturile pentru a asigura înfăptuirea programului de dezvoltare a societăţii noastre socialiste. Să fim gata, tovarăşi, să ne apărăm în orice moment patria socialistă, România. (Aplauze, aclamaţii, urale prelungite)

Mulţumesc tuturor cetăţenilor Capitalei pentru această manifestare caldă, tuturor locuitorilor patriei noastre pentru încrederea ce ne-o acordă, pentru atenţia cu care urmăriţi şi sprijiniţi politica partidului nostru. Vă dorim, tovarăşi, multă sănătate, succes în activitatea pentru triumful socialismului în patria noastră. (Aplauze, urale). Vă rugăm, tovarăşi, să vă întoarceţi la activitatea dumneavoastră; aveţi încredere că vă vom ţine la curent cu desfăşurarea evenimentelor.

La revedere, tovarăşi! (Aplauze prelungite, urale, minute în şir)”. 

sursa: romanialibera.ro