Vitalie Ciobanu din localitatea Hârtop, raionul Cimișlia, conduce o întreprindere specializată în creșterea culturilor agricole. După ce a absolvit Facultatea de Drept și a încercat să lanseze diferite afaceri atât în Capitală, cât și în regiune, Vitalie a hotărât să preia de la tatăl său profesia de agricultor. „Tatăl meu are o experiență mare în agricultură și mi-a cedat niște terenuri pentru prelucrare. Apoi am luat alte terenuri și mi-am mărit suprafața arabilă. Câte puțin, am început să defrișez, să conserv terenurile în Hârtop, să reconstruiesc clădiri și alte investiții în acest sens. În ultimii opt ani am construit o întreprindere care astăzi pot spune că are rezultate bune”, susține bărbatul de 31 de ani.
Investițiile dau rezultate așteptate

Din 2008, Vitalie spune că a început să lucreze în agricultură. Tânărul fermier a făcut mai multe investiții pentru a avea rezultatele de care se bucură. Acum doi ani, a investit în procurarea unei semănătoare de tip HVM-6 pentru un management durabil al terenurilor. Vitalie Ciobanu a procurat această semănătoare pentru prelucrarea minimă a solului.
Pe terenurile sale, fermierul crește diverse culturi ca porumb, floarea-soarelui, grâu, orz, soia și mazăre. „Cantitățile variază în fiecare an. Anual am prelucrat 300 de hectare de porumb, circa 370 de floarea-soarelui și 700 de hectare de grâu și orz, iar la toate acestea recolta obținută este diferită”, spune agricultorul.

„Nu refuz nicio persoană care caută un serviciu”

În cadrul întreprinderii sale, Vitalie are 46 de angajați. Astfel prin dezvoltarea afacerii în domeniul agriculturii, fermierul a creat și locuri de muncă în regiune. „Unii mai vin, mai pleacă, în zona rurală niciodată nu este stabil. Dar 40 de oameni lucrează anul împrejur. Când am început activitatea, eram 3-4 persoane, acum suntem 46. Nu refuz nicio persoană care apelează pentru un serviciu, pentru că de lucru este foarte mult”, afirmă directorul întreprinderii.
Fermierul din satul Hârtop povestește că munca, în cadrul întreprinderii pe care o conduce, începe primăvara devreme prin administrarea îngrășămintelor, semănarea și construcția clădirilor necesare. „Am moștenit de la fostul colhoz multe construcții în stare foarte rea, demolate parțial. Acum le restabilim sau chiar construim altele noi. Clădirile le restabilim pentru că avem nevoie de depozite, astfel putem să câștigăm un plus oarecare din producție. Vindem producția nu doar vara când este ieftină ci și iarna, primăvara și vara când producția are preț”, spune Vitalie.

„Agricultorii nu au bani pentru prelucrarea culturilor”

Cât despre îngrășămintele folosite pe terenurile sale, fermierul menționează că le procură din România și Ucraina, datorită prețului bun. „Țara noastră nu produce îngrășăminte, însă ele sunt necesare în agricultură. Aceste îngrășăminte sunt pe bază de fosfați. Ele trebuie neapărat administrate. Nu toți agricultorii de la noi din țară le folosesc, depinde de banii de care dispun. Mulți poate vor să le folosească, dar nu își permit să le cumpere. Ele sunt foarte scumpe”, susține fermierul. Potrivit lui, aceste îngrășăminte nu dăunează culturilor. „Sunt niște norme stabilite. Dacă se depășesc aceste norme, evident că putem să dăunăm. Agricultorii din Moldova nu administrează nici 50 la sută din cantitatea necesară, respectiv roada e mai mică, fiindcă nu sunt bani. Cât despre întreprinderea pe care o administrez, cantitatea de îngrășăminte pe care o folosim nu ajunge nici până la 70 la sută din aceea pe care ar trebui să o folosim pentru terenurile noastre”, susține tânărul agricultor.
Pentru a cultiva terenurile agricole, tânărul fermier a beneficiat de anumite granturi și ajutor din partea statului pentru procurarea utilajelor. „Anul trecut am cumpărat tehnică de cinci milioane și jumătate de lei, dar am beneficiat de doar 200 de mii de lei din cadrul programului de subvenționare. Beneficiem de foarte puțin, dar bine că avem și aceste ajutoare care sunt și uneori în întârziere. Anul acesta am depus trei dosare pentru subvenționare. Așteptăm rezultatele să ne ajute câte puțin”, spune Vitalie Ciobanu.

„Trecem de la o agricultură mai conservativă la una inovativă”

Pe terenurile sale, agricultorul folosește o metodă mai inovativă pentru prelucrarea pământului. „Anul acesta nu am prelucrat terenurile cu plugul, fugim de la o agricultură mai conservativă la una inovativă. Astfel păstrăm apa în sol, prelucrăm solul cu ajutorul unui utilaj special numit „subsoler” care prelucrează solul vertical”, spune tânărul de 31 de ani.
Potrivit fermierului această metodă inovativă de prelucrare a solului era populară și în anii 60. „Este o metodă mai complicată după părerea mea. Păstrând apa în sol avem de luptat cu buruienile și cu insectele. În regiunea noastră avem puține precipitații și ne luptăm cu seceta, de aceea am trecut la metoda conservativă. Eu sunt mai tinerel și încerc ceva mai nou, chiar dacă este mai costisitor”, precizează fermierul. Această metodă de utilizare a practicilor de păstrare a solului și îmbunătățirea bonității și conservarea apei a fost posibilă datorită unui grant obținut în cadrul proiectului MAC-P, destinat producătorilor care aplică practici agricole prietenoase mediului.

Produsele cerealiere crescute în satul Hârtop sunt vândute peste hotare. Cerealele din Moldova ajung în Turcia, Franța sau chiar Indonezia. Potrivit agricultorului, rămân aici când este nevoie, sau când prețul este mai mic decât prețul local al cerealelor.
„Recolta din acest an a fost chiar bună datorită ploilor din a doua jumătate a anului. În acest an, agricultorul a colectat cinci tone de porumb, trei tone de floarea-soarelui, cinci tone de orz și circa șase tone de grâu per hectar”, spune fermierul.
Astfel de granturi postinvestiționale „Managementul durabil al terenurilor”, oferite în cadrul proiectului MAC-P, sunt destinate producătorilor care aplică practici agricole prietenoase mediului. Linia de granturi este deschisă în cadrul proiectului MAC-P (Agricultura Competitivă în Moldova), finanțat din fondurile Băncii Mondiale, Guvernului Suediei, Facilităţii Globale de Mediu și Guvernului Republicii Moldova. În prezent este în desfășurare cel de-al cincilea apel de granturi MDT, doritorii fiind invitați să depună dosarele până la 15 decembrie 2016, la oficiile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Mai multe detalii pe paginile www.aipa.gov.md, www.capmu.md.