Instituţii de specialitate din Germania şi Franţa au depistat deja la sfârşitul lui septembrie ruteniu-106 radioactiv în atmosferă. Autoritatea germană pentru protecţia de radioactivitate a informat direct autorităţile ruse, dar nu a primit niciun răspuns, potrivit Ministerului federal al Mediului. Institutul francez pentru Securitate Nucleară (IRSN) estimează că a fost vorba de între 100 şi 300 de terabecquereli de ruteniu-106: o cantitate considerată dăunătoare.
De abia pe 21 noiembrie serviciul meteorologic rus "Roshydromet" a confirmat o creştere semnificativă a nivelului de ruteniu în mai multe regiuni ale Rusiei, în special în Uralul de sud. Potrivit Kremlinului, nu a fost raportat însă niciun accident nuclear care ar fi dus la o creştere a radioactivităţii.
Raşid Alimov de la "Greenpeace Russia" e sigur că nivelul crescut de ruteniu-106 nu a fost cauzat de un accident într-un reactor nuclear, pentru că în acest caz ar fi ajuns şi alte elemente radioactive în atmosferă. El consideră că e vorba de un alt tip de accident nuclear, care s-ar fi putut produce, de exemplu, la depozitarea deşeurilor nucleare.
Pe baza datelor furnizate de instituţiile europene şi de meteorologii ruşi se poate localiza posibila sursă a ruteniului-106: satul Argaiaş din Uralul de Sud. Exact acolo s-a depistat o concentrare de ruteniu-106 de 986 de ori mai mare decât în lunile precedente. În apropiere se află uzina de procesare Maiak, unde sunt produse componente pentru arme nucleare. Uzina ţine de agenţia rusă pentru energie atomică Rosatom, care a declarat pentru DW că nu au existat incidente care să fi dus la eliberarea de substanţe radioactive.
Sursa eliberării de ruteniu-106 e "99 la sută clară", a declarat pentru DW Nadejda Kutepova, fosta directoare a organizaţiei ruseşti pentru protecţia mediului "Planeta speranţei". Ea a observat uzina Maiak timp de mai mulţi ani şi a scris despre problemele ecologice ale instituţiei. Din 2015 locuieşte în Franţa, unde a primit azil politic în urma represaliilor din Rusia.
Experta presupune că ruteniul-106 a fost eliberat între 25 şi 26 septembrie într-o facilitate de vitrificare, unde sunt prelucrate deşeuri radioactive. Uzina Maiak a declarat pe 21 noiembrie că nu produce ruteniu şi nu e sursa particulelor radioactive măsurate în aer. "Uzina nu produce ruteniu-106, dar substanţa se formează în urma activităţilor din facilitatea de vitrificare", spune Kutepowa.
Informaţii insuficiente
Potrivit declaraţiilor activistei pentru protecţia mediului, Maiak a primit pentru prima dată recipiente de tip nou şi un nou combustibil radioactiv pentru prelucrare tocmai în zilele în care a fost măsurat ruteniul în atmosferă. Kutepova crede că folosirea unui nou cuptor a creat probleme, declarând că Maiak a semnat un contract de furnizare a unui cuptor în 2015 cu o firmă insolventă. Cuptorul a fost ridicat după concedierea angajaţilor firmei. În plus, nu e clar dacă acest cuptor a intrat în funcţie sub controlul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEO). Nadejda Kutepova e convinsă că ruteniul-106 e dăunător pentru oameni – la fel ca orice eliberare de substanţe radioactive.
Maiak e cea mai veche uzină de prelucrare a substanţelor radioactive din perioada sovietică. În istoria ei s-au succedat accidentele, dar acestea au fost ţinute sub tăcere. Seria de incidente grave a început cu o explozie în 1957 ce depăşeşte chiar şi catastrofa de la Cernobâl în ceea ce priveşte eliberarea de radionuclee în atmofersă, a declarat Anna Vero Wendland. Experta se ocupă de aşa-numitele oraşe închise din Europa de Est, care găzduiesc centrale nucleare. Adevărul despre tragedia din 1957 s-a aflat – cel puţin parţial – de abia în perioada lui Gorbaciov. Și acum, în cazul ruteniului-106, informaţiile furnizate de autorităţi sunt insuficiente, deplânge Wendland.
Organizaţia Greenpeace Russia critică, la rândul ei, lipsa informaţiilor. "Faptul că a fost măsurat ruteniu arată că undeva s-a produs o eliberare (de substanţe radioactive, nota redacţiei) neintenţionată", spune expertul Raşid Alimov de la Greenpeace. Organizaţia îndeamnă procuratura din Rusia să investigheze o posibilă muşamalizare a unui accident nuclear. În plus, trebuie clarificat dacă sistemul de supraveghere al radionucleelor în atmosferă e capabil să depisteze incidentele: "Dacă sursa nu poate fi identificată în acest caz, ne confruntăm cu întrebarea dacă se poate reacţiona la accidente nucleare", explică Alimov.
Sursa: Capital.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
