Un singur fum de țigară conține 6000 de substanțe chimice. Atunci când fumătorul le inhalează, acestea ajung direct în plămâni. Aici este și destinația finală a gudronului, un amestec lipicios din substanțe chimice eliminate în timpul combustiei.
Gudronul este de culoare închisă și, după ani de fumat, se acumulează în plămâni. De asemenea, plămânii identifică toxinele și trimit celule imunitare pentru a le combate. Această luptă între celule și toxine provoacă inflamația. Dacă persoana continuă să fumeze mai mulți ani, inflamația se va transforma în țesut de culoare închisă.
Cantitatea de gudron dintr-o țigară este măsurată în condiții de laborator, captând particulele solide pe un filtru și apoi eliminând apa și nicotina. Din punct de vedere istoric, gudronul a fost folosit ca o modalitate standardizată de măsurare a randamentului țigărilor.
În cazul țigărilor electronice sau a dispozitivelor de încălzire a tutunului, nu este calculată cantitatea de gudron eliminată întrucât acestea exclud arderea, iar compoziția chimică a vaporilor este diferită de cea a fumului de țigară. Asemenea produse nu sunt însă nici ele lipsite de riscuri.
În 2018, autoritățile din Sănătate Publică din Marea Britanie au publicat un experiment în care au fost comparate reziduurile rămase din fumul de țigară, pe de o parte, și din vaporii țigărilor electronice, pe de altă parte.
Astfel, după ce fumul a 16 pachete de țigări a fost introdus într-un vas, pereții acestuia au devenit maro, la fel ca fibra plasată în interior, care a absorbit substanța vâscoasă.
Potrivit mai multor studii, fumatul ar fi cauza a cel puțin 15 tipuri diferite de cancer, inclusiv două dintre cele mai frecvente, cancerul pulmonar și cancerul intestinal.
De asemenea, fumatul cauzează și alte boli, cum ar fi cele de inimă sau pulmonare.
Potrivit OMS, anual, 8 milioane de oameni mor în întreaga lume din cauza bolilor cauzate de fumat.
