– Pe lângă faptul prestigiului – în Republica Moldova, una dintre cele mai neînsemnate ţări din Europa ca potenţial economic şi politic, vine conducătorul celei mai importante ţări din Europa şi din lume – prin ce mai este importantă vizita cancelarului Angela Merkel la Chişinău?
– Această vizită, de fapt, întruchipează dezvoltarea în ascendenţă a relaţiilor bilaterale moldo-germane de 20 de ani, marcate recent. Totuşi, Republica Moldova este o ţară europeană şi este normal ca, dacă dialogul merge în creştere, vizitele primelor persoane să confirme importanţa lui.
De asemenea, trebuie să privim această vizită şi în context regional. Germania a acordat tot timpul o importanţă sporită dimensiunii estice, pornind şi de la considerente geopolitice. Noi vorbim despre Parteneriatul Estic, o dezvoltare a politicii de vecinătate a Uniunii Europene, şi puţini îşi amintesc că această iniţiativă preluată de Suedia şi Polonia a fost lansată iniţial de Germania. Eu nu zic că noi ne mişcăm vertiginos, dar în comparaţie cu celelalte ţări partenere, Moldova este un lider prin schimbările de după 2009. Şi prin această vizită cancelarul vine ca să dea un mesaj, că Moldova se află pe calea corectă prin reformele care se fac pentru integrarea europeană, şi să dea un semnal şi altora, fiindcă în alte ţări din regiune cancelarul nu a prea fost în ultima perioadă.
Pentru noi vizita este importantă şi în contextul politic al procesului de integrare europeană, ca un mesaj al Uniunii Europene, dar şi ca un mesaj pentru Uniunea Europeană, în ansamblu. Germania acceptă ceea ce facem noi, iar de această poziţie vor ţine cont celelalte ţări.
Vizita este importantă nu doar sub aspect politic, dar şi economic, fiind un semnal de încurajare pentru investitori. Avem deja aici companii serioase din Germania, cum ar fi Sudzuker, Knauf, Mabanaft, Shtaleman, Dresel Mayer ş.a. şi această vizită este un mesaj pentru investitorii germani că în ţară lucrurile merg bine, nu mai există riscuri de a investi, cu toate că avem încă multe probleme cu climatul investiţional.
– Care sunt interesele mari pe care le urmăreşte Republica Moldova în urma acestei vizite?
– Priorităţile noastre sunt clare. Unu: să ne mişcăm cât mai repede în dialogul nostru cu Bruxelles-ul, şi aici, până la sfârşitul anului următor, trebuie să finalizăm negocierea Acordului de Asociere, partea leului ţinând de crearea Zonei de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană. Şi, în paralel, un lucru foarte important şi foarte sensibil pentru toţi noi, liberalizarea regimului de vize.
– Se contează pe Germania în calitate de avocat?
– Eu sunt sigur că fără Berlin, Paris şi alte câteva capitale europene importante nu avem nicio şansă să finalizăm ceea ce am început. Până acum am reuşit să adoptăm tot cadrul legislativ necesar şi trebuie să demonstrăm la Bruxelles că legile funcţionează. Dar, pe lângă aceasta, este nevoie de voinţă politică în toate capitalele europene. Aici Berlinul joacă un rol extraordinar de important.
Dacă vorbim de dezvoltarea economiei noastre, este un lucru ştiut că investitorii germani sunt cei mai serioşi, ei vin cu tehnologii, vin cu abordări constructive, nu vin doar să facă profituri fabuloase.
De asemenea, să nu uităm de procesul de constituire a arhitecturii de securitate în Europa, în cadrul căruia Germania este un lider incontestabil. Şi conflictul transnistrean face parte din lista problemelor existente în acest sens. Angela Merkel a făcut o declaraţie în 2010, împreună cu Dmitrii Medvedev, în care Germania şi Rusia s-au angajat să sprijine o abordare constructivă în soluţionarea conflictului transnistrean. Şi chiar dacă Germania nu face parte din formatul 5+2, ştim foarte bine care este intensitatea dialogului între Berlin şi Moscova şi care este interesul economic reciproc. Mai mult de 60% din gazul utilizat în Germania este din Rusia şi Rusia este foarte interesată să vândă acest gaz la preţuri stabile în Europa, inclusiv în Germania. Autorităţile Rusiei sunt foarte interesate de a moderniza ţara, iar tehnologiile, în mare porte, vin tot din Germania. În acest dialog dintre Berlin şi Moscova noi vedem o şansă să putem urni din punctul mort discuţiile în jurul conflictului transnistrean.
– Am putea anticipa vreun rezultat concret în sensul avansării în negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean? S-au vehiculat până acum o sumedenie de scenarii cu care, eventual, ar veni Angela Merkel la noi în Moldova…
– Se fac prea multe speculaţii la acest subiect şi eu, personal, sunt convins sută la sută că ele nu au nicio bază reală. Am fost ambasador în Germania timp de 5 ani şi am mai lucrat acolo alţi vreo 4 ani. Îi cunosc pe nemţi şi ştiu abordarea lor. Nu mai suntem în anul 1940. S-a schimbat lumea în aceşti 70 de ani. Nemţii nu pot să ne impună absolut nimic. Pentru că depinde în mare măsură de înţelegerea dintre Chişinău şi Tiraspol. Noi trebuie să avem un plan de reglementare, trebuie să ştim până unde putem merge în adoptarea unui compromis. Sigur că Federaţia Rusă, prin metodele tradiţionale pe care le cunoaştem, joacă aici un alt rol, influenţează altfel procesul, reieşind din interesele pe care le are, de a-şi restabili influenţa în această zonă. Deja se resimte o competiţie dintre Uniunea Euroasiatică pe care încearcă ruşii să o dezvolte şi Uniunea Europeană. Pe când Germania are o cu totul altă abordare, ea doar ar putea să-şi aducă contribuţia prin relaţia sa cu Rusia.
– Am vorbit până acum în special despre interesele Moldovei în această vizită. Politica este un domeniu destul de îndepărtat de cel al binefacerii, ce gen de interese ar putea urmări Germania în acest caz?
– Într-adevăr, politica nu este binefacere, cu atât mai mult în cazul nemţilor, cum sunt ei, realişti şi foarte pragmatici. Termenul de „realpolitik” încă de la Bismark îl cunoaştem. Întrebarea este foarte bună şi de fiecare dată o ţară trebuie să-şi pună întrebarea, care este interesul altei ţări în relaţia cu tine, ca să-ţi urmăreşti propriul interes. Sigur că nemţii au interesele lor. În primul rând, spuneam că Moldova este „o istorie de succes” în Parteneriatul Estic şi aici este un mare interes al europenilor, inclusiv al germanilor. Ei sunt foarte interesaţi să vadă măcar o sclipire în spaţiul acesta estic, în care lucrurile nu merg prea bine. Cu atât mai mult, că Moldova este o ţară mică. E una să reformezi Ucraina, cu 45 mln de locuitori, şi toată industria, şi problemele mari cu gazul din Rusia, şi metalurgia şi aşa mai departe, să o treci la standarde europene, şi alta e Moldova. Dacă am avea mai multă voinţă politică şi ne-am concentra mai mult pe muncă, decât pe acţiuni de PR şi pe alegeri, atunci, într-adevăr, am putea face foarte repede această mişcare cu sprijinul europenilor, căci aceasta este şi în interesul lor.
Şi, doi la mână, trebuie să înţelegem că interesul lor mare este să aibă stabilitate la hotar. Uniunea Europeană nu vrea focare la hotare, nu vrea sărăcie. Dacă o ţară vecină e săracă şi instabilă, desigur, cetăţenii „sar gardul”, trec hotarul, cu viză şi fără viză, importând deranjuri mari pentru oamenii de acolo. Europenii vor o centură de stabilitate între UE şi zonele vecine, mai sărace, iar Moldova este la hotarele Uniunii Europene. Noi trebuie să conştientizăm acest interes strategic, al Uniunii Europene şi al Germaniei, în particular, să utilizăm instrumentele care ni le oferă, pornind de la interesele lor, pentru a realiza interesele noastre. Care este interesul nostru? Să facem o ţară dezvoltată europeană, cetăţenii să trăiască liniştiţi acasă, cu salarii şi pensii decente…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
