Igor Munteanu: „Eu cred că președinta aleasă Maia Sandu are o obligație constituțională de a acționa și de a aplica prevederile constituționale cu privire la desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru și fiind conștientă de faptul că candidații pe care îi va prezenta s-ar putea să trezească opoziția declarată a coaliției neformate dintre PSRM și Partidul „Șor” sau alte grupuri afiliate. În aceste condiții, fără îndoială că componența pe care ar putea s-o atragă după sine candidatul trebuie să fie cea mai bună variantă dintre toate cele posibile. Și sigur că, dacă deputații se vor împotrivi acestei acțiuni perfect constituționale, atunci vor plăti cu mergerea în alegeri anticipate după două tentative nereușite de formare a guvernului, dar nu ne putem împiedica de această prevedere constituțională și de a nu o onora sau de a o aplica. Miza adevărată a acestei confruntări de moment în anul 2021 este foarte clar legată de restabilirea unei normalități în guvernarea din Republica Moldova și asigurarea unei perioade în care până la aceste alegeri anticipate este cineva, o entitate conștientă și responsabilă legal de actul guvernării, indiferent câte luni sunt…”

Ce spune Alexandru Tănase despre desemnarea unui candidat

 „Potrivit articolului 98 din Constituie, desemnarea unui candidat pentru funcția de Prim-ministru, nu este doar o competență a președintelui ci și o obligație constituțională. Curtea Constituțională a statuat asupra acestui fapt în mod constant, ultima făcând-o prin Hotărârea din 6 august 2020.

Logica CC este cât se poate de clară: fără desemnarea unui candidat pentru funcția de Prim-ministru, învestirea unui Guvern este imposibilă, iar toate mecanismele instituționale pentru formarea puterii de stat ar fi blocate. Astfel, din moment ce după demisia Guvernului Chicu, n-a fost formalizată o majoritate calificată, capabilă să învestească un Guvern, Președintele Republicii are obligația constituțională de a desemna propriul candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Constituția nu conține nicio prevedere ce i-ar permite Președintelui să nu desemneze un premier, indiferent de motiv.

În cazul în care președintele nu ar desemna un candidat pentru funcția de Prim-ministru in termen de 3 luni, dizolvarea parlamentului nu văd cum ar fi posibilă. Art. 85 prevede expres că Președintele Republicii Moldova poate să dizolve Parlamentul doar în cazul imposibilității formării Guvernului. În speța de față, prin termenul de „imposibilitate” trebuie să înțelegem incapacitatea politica a Parlamentului de a învesti un Guvern, nu și refuzul președintelui de a „desemna unui candidat pentru funcția de Prim-ministru”.

Potrivit doctrinei, dar și jurisprudenței constante a CC, dizolvarea Parlamentului este o sancțiune aplicată acestuia pentru incapacitatea (sau nedorința) exercitării unor atribuții in procesul de formare a Guvernului. Nu văd cum ar fi posibilă aplicarea unei astfel de sancțiuni, din moment ce însăși mecanismul de formare a Guvernului nu a fost declanșat. În aceste condiții, chiar daca timp de trei luni, Președintele nu va desemna niciun candidat pentru funcția de Prim-ministru, nu văd cum CC ar putea constata existența circumstanțelor, care justifică dizolvarea Parlamentului, așa cum prevede Articolul 135 lit f) din Constituție”, a declarat juristul Alexandru Tănase.