Există cetățeni care nu sunt membri cu drepturi depline

Recent, specialiștii CBS-AXA și Fundației Est-Europene, au prezentat principalele constatări ale sondajului de opinie publică „Conștiința cetățenească în Moldova”. Astfel, conform datelor oficiale, 32 la sută dintre respondenți nu au putut menționa nici măcar un drept, ceea ce a provocat îngrijorare specialiștilor. Experții consideră că această informaţie sugerează faptul că există cetățeni care nu sunt membri cu drepturi depline ai societăţii şi nu se implică suficient în funcţionarea sa.

Conform Constituţiei Republicii Moldova, un cetăţean are atât drepturi conferite de stat, cât şi îndatoriri faţă de stat. În majoritatea cazurilor, respondenții au vorbit despre dreptul la libertatea de exprimare (21%), dreptul la viaţă (17%), medicamente, tratament şi sănătate (16%), educaţie (16%), precum şi despre dreptul de vot (12%). În general, însă, cetățenii Republicii Moldova îşi aduc aminte de drepturile lor atunci când acestea sunt încălcate.

„Îmi este rușine să-mi apăr drepturile, așa că nu-mi rămâne decât să plâng”

Cum la sondaj au participat doar adulți, echipa ziarului TIMPUL, a încercat să provoace și câțiva tineri să-și amintească de situații în care le-au fost încălcate anumite drepturi, pentru că nu le-au cunoscut. Marina, o tânără de 22 de ani, nu și-a găsit un post de muncă pe specialitate, așa că, după ce a terminat studiile, a fost nevoită să se angajeze în serviciul de deservire a unui local din Capitală. De câteva luni, din cauza lipsei de personal, tânăra lucrează fără zile de odihnă și se reține peste program, chiar dacă aceste lucruri nu sunt stipulate în contractul de angajare. Totuși, fata spune că nu ar avea o problemă să lucreze suplimentar, dacă aceste ore ar fi plătite. „Nu m-ar deranja să lucrez peste program, înțeleg criza de personal a localului, dar nu pricep de ce aceste ore nu sunt remunerate. Bunăoară, luna aceasta am lucrat fără zile de odihnă și am avut mai multe ture de noapte, dar când am primit salariu, am rămas șocată, era mai mic și decât în lunile obișnuite. Nu înțeleg ce se întâmplă, dar îmi este rușine să întreb șeful, așa că nu-mi rămâne decât să plâng și să lucrez mai departe”, recunoaște tânăra angajată cu lacrimi în ochi.

Întrebată de ce tolerează să-i fie încălcate drepturile, tânăra a lăsat de înțeles că o face din anumite complexe. „Așa-i dacă n-am fost în stare să mă angajez după specialitate, trebuie să tac și să rabd. Cui să mă plâng? Mie îmi este rușine să spun cuiva că m-am angajat aici, după ce am terminat o facultate”, conchide Marina.

„Aveam 16 ani, când am fost acuzat că aș fi încălcat legea”

Artur, un tânăr de 28 de ani, muncește de mai mult timp în străinătate, însă în puținele zile pe care le petrece în țară, băiatul spune că nu reușește să înțeleagă dacă-i sunt încălcate drepturile sau nu, cu atât mai mult că nici nu le cunoaște pe toate. Însă, are și acum amprentată în memorie o întâmplare din adolescență care i-ar fi putut mutila viața. „Aveam 16 ani, când am fost acuzat pe nedrept de un răuvoitor că aș fi încălcat legea. Atunci, în procesul de anchetare, mai întâi polițistul de sector, apoi procurorul m-au interogat fără ca la discuție să asiste vreun adult. Eram copil, nu înțelegeam mare lucru, ei îmi recomandau că e mai bine să spun ceva și eu îi credeam. Noroc că după ce am fost interogat, am avut curajul să-i spun mamei despre cele întâmplate, iar ea a apelat la un avocat care ne-a explicat drepturile. Bine că n-am avut nevoie de ele, căci presupusa victimă și-a retras plângerea”, își amintește tânărul.

Băiatul spune că atunci a realizat cât e de important să fii un cetățean conștiincios și informat. Iar acum chiar dacă nu-și cunoaște toate drepturile și obligațiile, știe unde se poate documenta, pentru că a învățat lecția pe care i-a dat-o destinul.

Pentru că nu-și cunosc drepturile acceptă violența

Din păcate, în țara noastră nu-și cunoaște drepturile nicio bună parte dintre femei, iar în consecință acestea ajung să fie victime ale violenței domestice. Daniela Josanu, coordonatoarea Serviciului Juridic la Centrul de Drept al Femeilor, a specificat că victimele violenței în familie, care 99 la sută sunt femei, nu cunosc măsurile de protecție în cazurile de violență în familie, cum pot beneficia de acestea, și ce acțiuni trebuie întreprinse în cazurile de violență.

„De asemenea, în cazurile de violență în familie victimele nu cunosc că au dreptul de a locui în siguranță împreună cu copiii lor, în propria casă, dreptul de a solicita înlăturarea agresorului din locuință și obligarea acestuia de a nu se apropia de casă atât timp, cât persistă un risc de violență viitoare, dreptul la asistență pentru recuperare fizică, psihologică și socială prin acțiuni special medicale, psihologice, juridice și sociale, dreptul să ceară agresorului repararea, în condițiile legii, a prejudiciului material şi moral cauzat prin actele de violență și multe altele. Victimele violenței în familie nu își cunosc drepturile de care dispun asupra copiilor minori, și ale proprietății acumulate în perioada căsătoriei în procesul de divorț, din aceste motive ele ajung să suporte violența existentă, fiindcă se tem că își vor pierde copiii sau vor rămâne pe drumuri”, a concretizat jurista.

„Moldovenii își neglijează drepturile, pentru că nu au cultură juridică”

Sociologa Diana Cheianu-Andrei a explicat că o bună parte dintre cetățenii Republicii Moldova nu-și cunosc drepturile, pentru că neglijează acest domeniu. „Ei au preocupări cotidiene și își amintesc de propriile drepturi, doar atunci când se confruntă cu anumite probleme. Mai mult decât atât, oamenii nu au de unde să afle asemenea informații, pentru că școala nu prea se axează pe lucruri practice, dar se referă mai mult la cele abstracte. Unde mai pui că o bună parte din adulți au crescut în perioada sovietică, atunci când se discuta mai puțin despre drepturi”, spune specialista.

Avocatul Nicolae Frumosu, crede că în țara noastră nu există cultură juridică, de aceea cetățenii nu-și cunosc drepturile. Dar specialistul consideră că acest fapt nu reprezintă o tragedie, deoarece există persoane competente în acest domeniu, la care moldovenii pot apela când se confruntă cu o problemă juridică. „În Republica Moldova nu este foarte dezvoltată cultura juridică, pentru că o bună parte dintre cetățeni nu consideră necesare aceste informații. Însă, în momentul în care oamenii ajung să se confrunte cu anumite probleme de ordin juridic, atunci apare și interesul pentru acest domeniu. De regulă, în asemenea cazuri cetățenii apelează la un avocat sau la un jurist care le oferă consultanță. Este adevărat că există o paletă de drepturi standarde prevăzute în Constituție pe care fiecare cetățean ar trebui să le cunoască, dar atunci când problema se agravează, ei ar trebui neapărat să apeleze la un specialist în domeniu”, conchide avocatul.

Studiul „Conștiința cetățenească în Moldova” a fost efectuat în perioada iunie-septembrie 2016 și a cuprins două etape: sondajul sociologic reprezentativ pentru populația adultă și focus-grupurile cu publicul și cu experții.