În R. Moldova, până în prezent au fost montate peste 6 km de țeavă liniară, iar alți 3 km de țeavă urmează a fi instalate în curând.

Potrivit unui comunicat al Agenției, care este titulara proiectului, consorţiul format din HABAU PPS Pipeline Systems-INSPET-IPM-Partners România, la sfârşitul lunii decembrie 2013, s-au încheiat lucrările principale de pe teritoriul României la gazoductul Iaşi-Ungheni. În perioada următoare, vor avea loc mai multe verificări şi probe privind funcţionarea în condiţii de siguranţă, lucrări care presupun curăţirea conductelor, probe de presiune, interconectarea cu sistemul de transport.

Când va fi finalizată conducta?

Potrivit serviciului de presă al Ministerului Economiei al R. Moldova, lucrările de montare a gazoductului continuă. Peste 6260 metri de țeavă liniară au fost deja montate, iar următorii 3 km urmează a fi plasați în următoarele zile. Miercuri a avut loc o ședință de lucru unde s-au discutat detalii tehnice legate de lucrările la gazoduct, iar peste trei săptămâni va avea loc o nouă ședință de lucru, de data aceasta la Ungheni, unde se vor întruni atât responsabili de proiect din Moldova, cât și din România.
Totodată, solicitați de TIMPUL, atât șeful șantierului pe tronsonul din R. Moldova, cât și responsabilul de proiect, au refuzat să ofere informații despre lucrările desfășurate pe tronsonul din R. Moldova. Anterior, pentru politicon.md, viceministrul Economiei Tudor Copaci a declarat că lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, pe teritoriul RM vor fi finalizate până la 31 martie. „Noi suntem în graficul coordonat. Conform contractului urmează la sfârşitul primului trimestru să finalizăm. Preconizăm să reuşim. Antreprenorul urmează să-şi consolideze eforturile pentru a termina acest proces. Noi aici nu facem numai conducta lineară. Avem încă staţii de măsurare de construit”, a spus Copaci.

Gazoductul cu o capacitate mai mare decât consumul RM

Potrivit viceministrului Economiei, baza lucrărilor de construcţie este subtraversarea râului Prut, lucrări de care sunt responsabile autorităţile de la Bucureşti. Tudor Copaci spune că deocamdată nu este selectat nici antreprenorul care să efectueze lucrările de subtraversare. Astfel, cu o lungime totală de 43,2 kilometri, gazoductul este format din trei părţi: una pe teritoriul României – 34 km, alta pe teritoriul R. Moldova – 11 km, și subtraversarea râului Prut – 734 metri.

Potrivit ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, gazoductul va putea transporta într-o primă fază 500 milioane de metri cubi, iar într-o etapă următoare va fi construită o staţie de comprimare. Ulterior, gazoductul va putea transporta la capacitate finală 1,5 miliarde metri cubi de gaze, mai mult decât volumul de gaz necesar pentru consumul R. Moldova. Datele statistice arată că, dacă în 2005 Moldova a importat 1,42 mlrd. m3 de gaz, atunci în 2012 volumul acestora a scăzut până la 1,09 mlrd. m3 de gaz, mult mai mic decât capacitatea maximă a gazoductului european.

Stație de comprimare pe teritoriul României

Până la construcția stației de comprimare, se vor livra 0,5 miliarde de metri cubi de gaze anual (n. red. – aproape jumătate din consumul total de gaze). Potrivit autorităților, inițial conducta va putea asigura livrarea de gaz doar în raioanele învecinate cu Ungheni, până la Bălţi. Însă, în contextul în care în Chișinău se află cei mai mari consumatori de gaze naturale, se discută despre construcția gazoductului magistral pe direcţia „Ungheni-Chişinău”, dar asta nu mai devreme de 2015. Această conductă urmează să aibă diametrul de 530 mm și un cost estimativ de 60 mln. euro.

Sfârșitul monopolului „Moldovagaz”

De asemenea, dacă la momentul actual, în R. Moldova doar SA „Moldovagaz” contractează gaze naturale de la partenerul tradiţional SAD „Gazprom”, odată cu apariția surselor de gaze pe partea de vest, se va deschide accesul furnizorilor moldoveni de gaze naturale pe piaţa europeană, inclusiv prin gazoductul Ungheni-Iași. Astfel, în calitate de furnizor, vor putea activa întreprinderile care dispun de licență pentru acest gen de activitate, pentru a-şi contracta volumele de gaze naturale necesare. Mai mult, pentru asigurarea securității energetice, autoritățile din Moldova discută cu UE în vederea creării unei linii duble de transportare a gazului, atât din România spre Moldova, cât și din Moldova spre România, respectiv UE.

Totodată, în contextul în care rețelele de distribuție a gazului în Moldova aparțin companiei „Moldovagaz”, care este controlată în proporție de aproape 65% de „Gazprom”, după realizarea acestui proiect, ar putea apare problema distribuției gazului european.

Proiectul are o valoare peste 26 de milioane euro din care 7 milioane euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene.

Moldova consumă anual 1,09 mld. metri cubi de gaz, pe care îl importă prin Ucraina, de la gigantul rus „Gazprom”. România consumă anual 14 mlrd. metri cubi de gaz, cea mai mare parte (80%) produs local.

Specialiștii estimează că, cu metanul românesc, Moldova va face o economie de 100 de milioane de euro anual.

Timpul.md (A.C.)