Astăzi, la Chişinău a început Colocviul internaţional „Literatura în totalitarism şi post-totalitarism” (25-26 mai), organizat de Catedra de Literatură Universală a Universităţii de Stat din Republica Moldova. Publicăm un interviu cu şefa catedrei, profesoara universitară Tatiana Ciocoi.
– Doamnă Ciocoi, de ce aţi ales anume această temă şi ce loc ocupă aceasta în cultura noastră contemporană?
– Prin complexitatea, anvergura şi registrul preocupărilor pe care le presupune, tema acestui colocviu – „Literatura în totalitarism şi post-totalitarism” – este un proiect pe potriva unui institut de cercetări trans-disciplinare. Luată ad litteram, prima parte a sintagmei se referă la experienţa omului de creaţie confruntat cu forţa, violenţa şi cinismul unor regimuri politice care au avut grijă ca istoria să fie acel „abator” despre care vorbea Hegel, în care au dispărut milioane şi milioane de victime anonime. Cea de-a doua parte a expresiei este tradiţional asociată căderii Zidului berlinez şi a Cortinei de Fier, dimpreună cu euforia, spaimele, nedumeririle şi nostalgiile aduse de triumful liberalismelor de după 1989. „Coşmarul postcomunist”, cum avea să numească Vaclav Havel nefasta moştenire culturală postsovietică, înglobează fapte şi stări de spirit greu asimilabile. De la relaţia Est-Vest, centru-periferie, intoleranţa etnică şi generaţională, raportul defectuos cu memoria, tradiţia şi proprietatea privată, până la frustrări, orgolii şi spaime maladive provocate de eventualitatea concurenţei, totul trebuia anchetat şi ordonat pentru a face să cadă şi zidurile din conştiinţe.
Metabolizarea acestei covârşitoare catastrofe umanitare solicită, mai mult ca niciodată, efortul intelectualilor şi, în ţările care şi-au propus să depăşească urmările regimului totalitar, au fost create departamente universitare sau institute de cercetări ale atrocităţilor comunismului. În R. Moldova, comunismul, cu toate criteriile lui mutante ale binelui şi răului, nu a încetat să fie domeniul rezervat al politicului. Însă drama comunismului trăită în comun nu corespunde cu o realitate culturală comună, ea nu este unitară, nu este circumscrisă, ea a însemnat/înseamnă altceva pentru fiecare dintre noi. În mod neîndoielnic, micile istorii revelatoare ale generaţiilor care şi-au consumat tinereţea în lumina crepusculară a imperiului muribund sunt altele decât cele ale înaintaşilor din epoca socialismului multilateral dezvoltat şi total diferite de cele ale primilor moldoveni băgaţi cu forţa în colectivizare şi bolşevism, ceea ce pot spune bărbaţii despre relaţia lor cu puterea totalitară nu poate fi echivalent cu tarele săpate în subconştientul femeilor de „umanismul socialist”. Adevărata istorie este cea subiectivă, încredinţată jurnalelor intime, confesiunilor, epistolelor sau „istoriilor de viaţă”, cum este numită mai nou literatura, în special, cea narativă. De aceea, ni s-a părut interesant şi util să le oferim scriitorilor, criticilor şi profesorilor de literatură un for de dezbateri, o posibilitate de a-şi împărtăşi experienţa „socializării” cu „organele” puterii, dincolo de Legea lustraţiei şi accesul la arhivele secrete, pornind de la o percepţie personală a fenomenului.
– Cine sunt oaspeţii colocviului?
– Colocviul nu ar fi fost posibil, în acest format, fără suportul financiar şi logistic al Biroului din Chişinău al Fundaţiei „Konrad Adenauer” şi fără implicarea energică şi decisivă a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, cărora le aduc sincere şi calde mulţumiri. Doamna Birgit Lermen, profesor, doctor habilitat la Universitatea din Köln, unul din membrii Comitetului pentru acordarea Premiului Nobel pentru literatură, şi-a exprimat acordul de a fi preşedinte de onoare al Colocviului. Printre oaspeţii din Germania, vor fi domnul Vasile Dumbrava, doctor conferenţiar la Institutul Moldova din Leipzig, doamna Alina Tofan, doctor conferenţiar, Centrul de Competenţă pentru Europa Centrală şi de Est, Universitatea din Leipzig, doamna Ioana Scherf, doctor conferenţiar la Universitatea Humboldt din Berlin, domnul Norbert Beckmann Dierkes, şef Direcţie Europa Centrală şi de Est, Fundaţia „Konrad Adenauer” din Germania şi domnul Ulrich Schacht, scriitor şi jurnalist german de mare notorietate. Suntem fericiţi că am reuşit s-o convingem să participe la lucrările colocviului pe doamna Ana Selejan, profesoară la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, autoare a opt volume de istorie a literaturii române din perioada totalitaristă. De asemenea, va participa domnul Doru Ciucescu, profesor la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău şi scriitor. Din R. Moldova, vor participa o serie de profesori universitari şi literaţi care nu au nevoie de prezentare: Sergiu Pavlicenco, Elena Prus, Andrei Ţurcanu, Aliona Grati, Raisa Ganea, Mircea V. Ciobanu, Vladimir Beşleagă, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu.
– Ce aşteptări aveţi de la această manifestare?
– Sper, în primul rând, să avem un dialog interesant şi constructiv, să ne bucurăm, pe durata acestor două zile, de plăcerea comunicării intelectuale. Nu cred că un colocviu ştiinţific este în grad să dea răspunsuri exhaustive la multiplele întrebări ce ţin de trecutul şi prezentul artei literare, dar prin acest prim for de dezbateri, Catedra de Literatură Universală din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii de Stat din Moldova doreşte să sesizeze opinia publică şi cea academică despre faptul că mediul universitar are şi el un cuvânt de spus în privinţa subiectelor monopolizate de politic şi că studiile postcomuniste ar trebui să constituie un sector universitar distinct de cercetare şi transmitere a cunoaşterii. Consider că niciun literat serios nu poate ignora astăzi aceste trei componente ale teoriei literare contemporane: studiile de gen, studiile postcolonialiste şi studiile postcomuniste. Ignorarea lor produce o gravă defazare a gândirii locale faţă de gândirea europeană.
– Care sunt celelalte manifestări pe care vreţi să le organizaţi?
– În general, o catedră universitară nu are prea multe posibilităţi de a organiza evenimente. În ţara noastră, ştiinţa este, după cum se ştie, gratuită, la propriu şi la figurat. Ne vom ocupa de pregătirea următoarei conferinţe ştiinţifice dedicată, probabil, studiilor de imagologie, dat fiind faptul că Moldova şi moldovenii au devenit, în ultima vreme, subiecte ale mai multor cărţi de ficţiune şi de eseistică semnate de autori străini, care va avea loc în luna mai 2013, vom continua seria de mese rotunde iniţiată anul acesta în cadrul Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din Moldova, le vom oferi studenţilor noştri posibilitatea de a intra în dialog cu scriitorii şi oamenii de ştiinţă, căci avem deplina convingere că revirimentul economic nu se poate produce înaintea revirimentului intelectual.
