Chiar dacă apa este destul de rece în această perioadă a anului, cei mai curajoși, totuși, au decis să se scalde. Cu toate acestea, specialiștii de la Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP) a mun. Chișinău, afirmă că prima investigație a apelor va fi realizată abia pe 22 mai, iar până atunci, aceștia le recomandă oamenilor să se abțină de la scăldat. 

Contactată de TIMPUL, Svetlana Plămădeală, specialist în comunicare cu mass-media a CNSP, mun. Chișinău, a menționat că anul trecut, rezultatele investigației privind calitatea apei din lacuri nu au fost chiar bune fiind depistate mai multe încălcări.

Zonele de agrement nu corespund normelor sanitare

Potrivit medicilor sanitari, anul trecut, în majoritatea lacurilor din țară au fost descoperite vibrionul de holeră și bacteria școli. Astfel, specialiștii au constatat că majoritatea lacurilor nu corespund normelor sanitare. De asemenea, acestea nu erau dotate cu dușuri, iar nisipul nu a fost schimbat.

Medicul igienist Tudor Puiu, CNSP, spune că deși prima investigație a apelor este preconizată pentru 22 mai, situația nu are cum să se schimbe. „Și în acest an vom rămâne pe poziții, ca și în anii precedenți, și le vom recomanda oamenilor să se abțină de la scăldatul în bazinele acvatice de la noi. În primul rând, acestea nu sunt protejate din exterior, iar marea majoritate nu au fost curățate de nămol de vreo 15-20 de ani. De asemenea, nici nisipul nu a fost reînnoit. Din această cauză, medicii specialiști nu se așteaptă la îmbunătățirea calității apelor”, spune Tudor Puiu.

Acesta spune că, de obicei, în timpul verii, moldovenii își spală mașinile lângă lacuri, iar în afară de aceasta, și câinii boschetari cu diferite patologii ale pielii se scaldă în ele, fapt ce poate duce nemijlocit la apariția diferitelor boli.

Mai mult nămol decât apă

„În prezent, în R. Moldova există lacuri, unde stratul nămolului este mai mare decât stratul apei. Evident că și acesta este un indicator foarte rău. Astfel, un remediu pentru acei care, totuși, nu vor să cedeze și merg în zonele de agrement, ar fi dușul. În acest caz, ei se expun mai puțin la bolile cu care ar putea fi contaminați”, a mai adăugat medicul.

Tudor Puiu spune că pentru ca lacurile să dețină statutul de zonă de agrement, ele au nevoie de îngrijiri și multe investiții. Întrebat dacă în R. Moldova există zone de agrement care ar corespunde tuturor standardelor, acesta a spus că Valea Morilor, ar putea fi una din locațiile care, în urma reconstrucției, ar fi cea mai prielnică variantă. Însă, specialiștii urmează să vadă care va fi rezultatul analizei apei din această zonă.

Anul trecut din cele 63 de baze de odihnă din țară, doar 42 dispuneau de autorizație.

În R. Moldova sunt 57 de lacuri naturale cu suprafaţa totală de 62,2 km², în afară de acestea, există circa 1,6 mii de iazuri şi lacuri de acumulare, cu un volum de aproximativ 1,8 km³ şi o suprafaţă de 160 km². Astfel, cele mai multe lacuri naturale se află în văile râurilor Prut şi Nistru, iar cele mai mari se întind de-a lungul Prutului.