R. Moldova a intrat, de luni, în febra perioadei electorale. Comisia Electorală Centrală (CEC) și-a ajustat cadrul normativ și începe instruirea funcționarilor electorali. Au fost stabilite reguli clare și pentru partidele politice, care vor participa la alegeri. Acestea au dreptul să accepte donaţii doar în „Fondul electoral” și deocamdată este interzisă agitația. Pentru înscrierea în cursă, candidații vor putea depune actele începând cu 26 decembrie. Campania electorală va începe oficial pe 25 ianuarie 2019, cu o lună înainte de scrutin, iar până la 31 ianuarie va fi publicată integral lista concurenților înregistraţi.

Pentru prima dată în R. Moldova, la 24 februarie 2019, alegerile parlamentare vor fi organizate în baza sistemului de vot mixt. În aceeași zi, va avea loc și un referendum consultativ privind reducerea numărului de deputaţi de la 101 la 61 și posibilitatea de revocare din funcție a aleșilor poporului, în cazul în care aceștia nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile. Potrivit Alinei Russu, președinta CEC, alegătorul va primi patru buletine de vot. „Pe un buletin votăm partidele sau blocurile electorale cu lista de candidați înaintată la organele electorale, iar cu celălalt buletin votăm candidatul pe circumscripția la care participăm la votare. Și încă două buletine vor fi pe partea de referendum, întrucât fiecare întrebare adresată cetățenilor va fi înserată pe un buletin separat”, a menționat Alina Russu.

Deși 46 de formațiuni politice au dreptul să-și înainteze reprezentanții pentru a participa la parlamentare, 25 dintre ele au președinți, ale căror mandate au expirat. Însă acestea mai au timp să-și aducă lucrurile în regulă. De asemenea, cetățenii cu buletinele de identitate expirate au la dispoziție suficient timp pentru a-și perfecta acte noi.

Corectitudinea scrutinului, pusă la îndoială

Cu aproape trei luni înainte de alegeri, sondajele arată că principalele forțe, care au șanse să ajungă în Parlament, sunt PSRM, PDM și blocul ACUM. În condițiile în care pragul electoral constituie 6% pentru partide, 9% pentru blocurile electorale formate din 2 partide sau organizaţii social-politice, 11% pentru blocurile formate din 3 şi mai multe partide, PCRM și PL ar putea să nu treacă pragul electoral. Despre alte formațiuni nu se prea vorbește, mai ales că partidele se vor bate pentru 50 de fotolii de deputat, iar celelalte 51 de mandate vor fi distribuite în circumscripții uninominale, unde ar putea câștiga cei cu mulți bani, nu neapărat cei merituoși, după cum susțin unii analiști.

În opinia lui Pavel Postică, director de Program al Asociației Promo-LEX, se așteaptă o campanie electorală foarte intensă și dură, „care va fi la limita prevederilor legislative pentru majoritatea actorilor politici. E o luptă politică pentru putere și fiecare concurent uzează de toate mijloacele pe care le are la dispoziție. Acest lucru se observă prin declarații, acțiuni și activități”.

Întrebat despre folosirea resurselor administrative, Postică afirmă că aceasta e o problemă fundamentală, abordată în fiecare campanie electorală. Totuși, a adăugat el, o campanie electorală începe chiar a doua zi după încheierea scrutinului trecut, așa că am putea spune că actuala campanie a demarat încă în 2014. Referitor la corectitudinea campaniei, aceeași sursă a precizat că aprecierea legală o va da Curtea Constituțională. „Dar sunt deja semnale privind corectitudinea scrutinului, care poate fi pusă la îndoială. Însăși modificarea legislației, trecerea la sistemul electoral mixt conține lacune grave, care creează condiții inegale, inechitabile pentru concurenți. Acest lucru se va resimți ulterior”, a conchis Pavel Postică.

Alegerile, ca o competiție de box

Analistul politic Oazu Nantoi, a comparat actuala campanie electorală cu o competiție de box. „Dacă în ring intră un pugilist cu piulițe în mănuși, iar celălalt luptă corect, rezultatul este previzibil din start. Deocamdată, nu sunt întrunite condițiile unor alegeri libere și corecte, egale pentru toți. Avem un stat uzurpat, subordonat unui partid sau unei persoane, care face tot posibilul și imposibilul pentru a se menține la putere și a-și face mendrele. Dacă poporului îi place să fie tratat ca o turmă, nu are decât să se resemneze și să-și urmeze „păstorul”, a declarat Nantoi pentru TIMPUL.

Dându-se cu părerea despre principalii concurenți electorali, Oazu Nantoi a opinat că PSRM e o anexă a PDM. „Ceea ce fac cei de la guvernare sau tovarășii lor: drumuri, canalizare sau „din sufletul primei doamne”, sau „magazine sociale”, e manipulare și corupție”, a menționat analistul. Despre opoziția de dreapta, Nantoi consideră că aceasta „trece printr-un proces dureros și că se va aduna sub brandul ACUM, care colectează materialul uman pentru smulgerea statului din captivitate”.

Mărul discordiei este participarea PL în alegeri. Liberalul Valeriu Munteanu a părăsit partidul și a declarat că va susține în continuare blocul ACUM. „Am susținut deschis și insistent în interiorul PL, încă de la început, participarea noastră la alegeri alături de partidele PAS, PPDA și PLDM. Am salutat decizia președintelui Ghimpu de a iniția dialogul cu aceste partide. Începând cu 5 noiembrie, delegat fiind, am participat la șase întâlniri, cu speranță și inima deschisă, de fiecare dată. A fost un dialog pe alocuri complicat, dar sincer și corect la început. PAS și PPDA s-au oferit să găzduiască candidații după filtrul de integritate. Am întrebat dacă vor permite să se promoveze dezideratul unirii. Răspunsul a fost pozitiv”, a declarat Munteanu.

Pe de altă parte, fostul deputat Ștefan Secăreanu, propune ca blocul ACUM să fie ignorat, iar PL și PLDM să formeze de urgență un nou bloc electoral: „Tot acest individ, programat, cred, de laboratoare obscure și antiromânești să constituie „opoziția politică” din RM, amenință că formațiunea sa și PAS nu negociază nimic cu reprezentanții PLDM și PL, deoarece blocul electoral nu se va extinde în niciun caz”, spune Secăreanu despre Andrei Năstase.

Imixtiunea Rusiei în alegerile din R. Moldova

În același context, fostul consilier prezidențial de la București, Iulian Chifu, le-a transmis liderilor PAS și PPDA să nu atragă România în jocurile electorale de la Chișinău. Comentatorul s-a referit la jocurile de culise legate de recenta rezoluție a Parlamentului European cu privire la Chișinău și a calificat demersurile PPDA și PAS drept inoportune în perioada electorală. „Este un demers dezastruos, inadecvat, nepotrivit și care poate fi lesne interpretat drept un atac la adresa României. O dovadă de infantilism și imaturitate politică, de necunoaștere profundă”, susține Chifu.

În timp ce unii cer ca România să nu fie atrasă în jocurile electorale de la Chișinău, Rusia demult este implicată în actuala campanie electorală, cel puțin, prin intermediul lui Igor Dodon. Chiar și ambasadorul SUA în R. Moldova, Derek J. Hogan, a declarat, marți, în timpul unei vizite în municipiul Bălți, că Federația Rusă s-ar putea implica în alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. „Credem că implicarea în afacerile interne ale unei țări nu este o raritate. După cum ați observat, acest lucru s-a întâmplat și în SUA și credem că este foarte posibil să se întâmple și aici. Așa că lucrăm foarte activ cu autoritățile de toate nivelurile, cu partidele politice, pentru a le informa despre experiența noastră”, a menționat diplomatul american.

Organizații neguvernamentale și activiști civici au lansat un apel către partidele politice să respecte și să aplice cota de reprezentare a genurilor de minimum 40% la desemnarea candidaților pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, atât pentru circumscripția națională, cât și cele uninominale.