Chiar dacă în lege scrie negru pe alb că întâi obții autorizație după care te apuci să construiești, proprietarii fac invers. Întâi se apucă de construit și apoi încep să obțină permisiune.

Parcurile – magnetul construcțiilor

Nu trece nicio săptămână în care să nu ne pomenim cu proteste ale locatarilor de blocuri, care încearcă să nu scape din mâinile lor terenul de joacă al copiilor sau parcul din fața casei. În cele mai bune cazuri, lucrările sunt oprite, iar businessmanii care încep construcțiile sunt amendați. Însă de foarte multe ori, proprietarii se adresează în judecată și câștigă. Același lucru l-a afirmat și șeful Direcției arhitectură din cadrul primăriei capitalei, Ion Carpov.

„Pentru mine este o mare surpriză în funcția în care mă aflu, că se impune condiția de a da terenuri inclusiv în parcuri. Este un nonsens. De când organul de justiție este mai presus și pricepe mai multe în arhitectură sau în plan urbanistic, pentru că din majoritatea actelor judiciare pe care noi le avem la analiză, foarte multe lasă de dorit. Cea mai recentă hotărâre o am chiar acum pe masă. Aici e scrisă hotărârea executorului nostru că nu se oferă la privatizare zonele de parc. Nici un fel de teren. Dar avem hotărârea de judecată la care facem trimitere. Eu nu am semnat acest document, deoarece nu vreau să semnez astfel de acte care contravin legii. Îmi pare rău că judecata poate decide mai multe decât noi”, a declarat pentru TIMPUL, Ion Carpov.

Judecata, mărul discordiei?

Atât Ion Carpov, cât și unii avocați afirmă că toate cafenelele din parcuri au fost construite datorită deciziilor pronunțate de instanța de judecată.
„Dacă judecata pune sechestre sau interdicții, noi le respectăm, noi nu putem face nimic. Chiar dacă nu semnăm aceste acte, ei oricum se apucă de construit, lumea se revoltă, iar noi rămânem vinovați”, a mai afirmat Ion Carpov.

Balcoanele apar, balcoanele dispar…

Cel mai răsunător caz de construcție ilegală a unui balcon a fost cel de pe strada Mircea cel Bătrân din capitală. Și în acest caz, Carpov a afirmat că în nicio lege nu este permis și nici prevăzut construirea balcoanelor.
„Nu este nici o lege care să reglementeze construcția balcoanelor. În anumite condiții, pentru construcția unor anexe se eliberează autorizații, dar pentru balcoane – nu. Balcoanele se construiesc odată cu blocul locativ. Construcția adăugătoare a balcoanelor reprezintă un mare pericol, iar noi sesizăm inspecția în construcții și ei intervin pentru a le demola”, a mai adăugat Ion Carpov.
Cu toate astea, instanțele de judecată continuă să le dea dreptate celor care construiesc ilegal. De această părere este și avocata Tatiana Botnari, care a apărat unii clienți.

„Cel mai recent caz a fost cu o anexă a unui apartament de pe strada Albișoara. Proprietarul a început să o construiască până a-i fi oferit permisul de construcție, iar la câteva zile primăria a interzis eliberarea autorizațiilor de construcție. Ce putea să facă stăpânul casei, decât să demoleze ce a început să construiască. S-a adresat în judecată și câteva zile în urmă instanța i-a oferit câștig de cauză. Primăria nu a putut să-i facă nimic pentru că el a câștigat orice drept de a-și lărgi casa. Un alt caz a fost cu un magazin de pe strada Albișoara. Proprietarii au cumpărat un apartament după care l-au refăcut în magazin și au pus acoperiș și scări de ieșire în afară. Nu aveau permis și au fost dați în judecată de către un vecin. Instanța i-a dat câștig de cauză proprietarului magazinului, deoarece la mijloc e posibil să fi fost un conflict de interese”, a declarat pentru TIMPUL avocataTatiana Botnari.

Municipalitatea, îngenuncheată în fața construcțiilor ilegale

Același lucru este și în cazul construcțiilor din curte. Chiar dacă legea prevede că orice construcție trebuie să fie autorizată, oamenii nu recurg la acest lucru.

„Majoritatea spun că nu știau că au nevoie de permis de construcție. Însă acest fapt nu-i scutește de răspundere. Mai întâi, pentru a construi ceva în curte, trebuie să ai acordul ambilor vecini. Dar există cazuri când vecinul ieri i-a dat acordul, dar azi se răzgândește. Desigur, în acest caz, noi nu putem interveni cu nimic, îi lăsăm să se judece, deoarece la noi omul a venit cu acceptul vecinilor, iar mai apoi aceștia refuză”, mai afirmă Carpov. Potrivit lui inspectorii din Direcția arhitectură se confruntă cu astfel de cazuri practic zilnic.

Surse din cadrul direcției care n-au vrut să-și dezvăluie identitatea au declarat că, de fapt, oamenii vin și corup membrii Direcției pentru a intra în posesia certificatului de urbanism. Ion Carpov nu a exclus acest fapt, dar totuși a menționat că marea majoritate din permisele obținute sunt cele venite din recursurile din instanțele de judecată.

Conform datelor statistice ale Inspecției de Stat în Construcții numai în ultima săptămână pe întreg teritoriul R. Moldova au fost descoperite 12 construcții ilegale și întocmite 26 de procese- verbale. Aproape jumătate din ele fiind doar în municipiul Chișinău.