Unii experți pun această victorie pe seama faptului că adepții proruși din Crimeea și Donbas n-au putut participa la vot, iar alții fac referire la sistemul electoral din țara vecină potrivit căruia locurile din Radă se distribuie jumătate pe lista proporţională de partide și cealaltă jumătate pe circumscripții uninominale, sistemul electoral mixt a fost dezbătut intens și la noi. Anume despre un asemenea sistem electoral afirmau experții moldoveni că ar dezavantaja Partidul Comuniștilor, formațiune care se bazează aproape în totalitate pe imaginea învechită a liderului său, Voronin, și care s-a pronunțat întotdeauna împotriva modificărilor Codului electoral, spre deosebire de alte partide democratice precum PLDM sau PDM. Mai mult chiar, cele din urmă au de ani de zile pe agenda lor schimbarea sistemului electoral din republică. PLDM a lansat iniţiativa privind alegerea şefului statului prin vot direct şi trecerea la sistemul mixt de alegere a Parlamentului încă în 2008, iar PDM-ul a promovat intens votul uninominal, apoi venind cu un proiect de lege privind reformarea sistemului de alegere a deputaţilor prin introducerea sistemului mixt de alegere a parlamentarilor. Cu toate acestea, în prag de alegeri avem același Cod electoral adoptat mai bine de un deceniu în urmă.
La un moment dat chiar în R. Moldova a fost adoptat sistemul electoral mixt, dar numai pentru două săptămâni când o parte din deputații care au votat legea privind modificarea sistemului electoral s-au răzgândit. Astfel, pe 19 aprilie 2013, deputații democrați, liberal-democrați și liberal-reformatori au votat, în a doua lectură, cu 63 de voturi pentru, proiectul care prevedea implementarea sistemului electoral mixt. Iar, după două săptămâni, parlamentul, cu votul deputaților comuniști și liberal-democrați, și-a abrogat propria hotărâre cu privire la introducerea sistemului electoral mixt, pe motiv că „a fost adoptat în grabă și încalcă drepturile constituționale ale cetățenilor de a participa la alegeri și de a fi aleși”.
Nici tentativa de a schimba metoda de alegere a președintelui țării nu s-a soldat cu succes. Referendumul din 5 septembrie 2010 a eșuat lamentabil. Deși la plebiscit au participat peste 800 mii de cetățeni, dintre care aproape 88% s-au pronunțat pentru schimbarea Constituției, referendumul a fost invalidat din cauza „ratei scăzute de participare”. La exercițiul electoral au participat 30,07%, iar pentru a fi validat era nevoie de cel puțin 33,3%. Totuși, surprinzător este faptul că la referendum CEC a introdus pe liste un număr de 2 662 052 persoane, mai mult decât în campaniile anterioare, când în 2009 au fost incluse 2 586 309 persoane, în 2005 erau 2 270 068 persoane, iar în 2001 – 2 256 241.
Până în prezent, CEC a înregistrat 20 de concurenţi electorali la alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Documentele necesare pentru înregistrarea candidaţilor la scrutin au putut fi depuse până ieri, 30 octombrie curent.
Menționăm că, pentru a accede în parlament un partid politic va trebui să acumuleze minim 6% din sufragii, blocurile electorale din 2 partide – 9%, blocurile electorale din 3 partide și mai mult – 11%; iar candidați independenți – 2%. Alegerile vor fi validate numai dacă la scrutin vor participa cel puțin o treime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.
1000 de dolari ca să devii candidat
Ca urmare a tentativei de a modifica Codul electoral prin introducerea sistemului mixt de vot, în 2013, o delegație a CEC a efectuat o vizită de studiu în țara vecină pentru a vedea cum funcționează acesta.
Potrivit CEC înaintarea candidaţilor în circumscripţiile uninominale din Ucraina se face nu în baza listelor de subscripţie, ci contra unui gaj echivalent cu aproximativ 1000 dolari, depusă de concurent la momentul înregistrării. Aceasta, în opinia CEC a Ucrainei, conduce la disciplinarea concurenţilor electorali şi diminuează participarea la scrutin a partidelor „clone” şi a persoanelor care se implică în campania electorală nu din dorinţa de a accede în parlament şi de a reprezenta electoratul, ci din alte motive. Banii depuşi se returnează candidatului dacă acesta trece pragul şi accede în parlament, în caz contrar se transferă în bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor legate de alegeri.
Totodată, mai mulţi dintre funcţionari şi experţi independenţi din Ucraina au declarat că sistemul mixt produce şi anumite tentative de a deosebi deputaţii aleşi în cadrul sistemului proporţional de acei aleşi pe circumscripţii majoritare, ultimii afirmând că aceştia au fost aleşi pe criterii de merite, pe când primii au ajuns în parlament datorită efortului „locomotivei”, adică a capului listei înaintate de partid. Totuşi, până în final s-a ajuns la concluzia că un sistem unic majoritar sau proporţional este preferabil sistemului mixt/paralel, se notează într-un comunicat al CEC din R. Moldova.
De menționat este faptul că și în România parlamentarii sunt aleși pe circumscripții, în baza votului uninominal.
A.C.
