La casele mai mari, adică la fabricile mari producătoare de vinuri, lemnul de stejar pentru fabricarea butoaielor nu este adus din pădurile noastre, dar din cele franceze. De ce este mai bun stejarul franțuzesc decât cel moldovenesc și cât costă un poloboc făcut cu lemn delicat din Franța, am încercat să aflăm de la specialiștii în domeniu. 

Fiecare cu alegerea lui

Specialiștii în vinificație afirmă că stejarul din Franța este considerat cel mai bun în maturarea vinurilor, acest lemn nu elimină nicio substanță care ar putea degrada calitatea vinurilor. 

„În urma maturării, vinul obține din lemn anumite substanțe, unele din ele afectează calitatea vinului schimbându-i culoarea, consistența și chiar gustul. În butoaiele fabricate din lemn franțuzesc, noi păstrăm doar cele mai selecte vinuri, vinurile premium. Celelalte băuturi sunt păstrate în butoaie fabricate din stejar unguresc sau american. Desigur că și prețurile sunt foarte mari, lemnul adus din Franța pentru un butoi ajunge să coste 700 de euro, cel din Ungaria ori America costă la jumătate. Cât despre stejarul moldovenesc, compania noastră nu apelează la acest lemn deoarece conține o doză mare de tanine”, a declarat pentru TIMPUL reprezentantul companiei Purcari, Elena Plescan. 
 

Meșterii autohtoni, cu lemn autohton

Mihail Costovici are 72 de ani și din tinerețe face poloboace. Acesta afirmă că cele mai bune doage sunt din brad, frasin și stejar. Dânsul a rămas uimit când a aflat că marile combinate vinicole demult nu mai folosesc stejarul moldovenesc pentru păstrarea vinurilor.
„Stejarul moldovenesc de la noi din pădure, este cel mai căutat pentru fabricarea poloboacelor. Este un lemn trainic, păstrează vinul bine și doagele se fac ușor din el. Nu este un lemn cu noduri, dar un lemn neted cu care lucrez destul de ușor. Cu bradul la fel se lucrează ușor. Însă aici lemnul trebuie să fie un pic verde nu uscat tare, atunci când ții băutura în el se umflă repede și nu se prelinge vinul din butoi. Eu am făcut căzi și butoaie nu doar pentru familii, dar și pentru combinatele de pe vremea sovietică. Rușii apreciau foarte mult stejarul moldovenesc, prima dată aud că se folosește stejar din Franța. Nu vă pot spune dacă este mai bun, dar de regulă copacii sunt aceiași, și lemnul ar trebui să fie același. 

Lemnul european mai dulce ca cel moldovenesc

Răspunsul se pare că îl primim de la producătorii de mobilă. Nicolae Ursu ne-a declarat că lemnul diferă nu atât după formă, cât după modelul de tratare a lui. 

„La prima vedere, stejarul de la noi cu cel din Franța, Ungaria sau Slovacia nu se deosebește cu mult. Cel mai important este modul de tratare a lemnului după defrișare. Ca lemnul să nu elimine secrețiile lui, neapărat trebuie ebonizat, adică tratat cu mai multe soluții care îl ajută să reziste în timp. Producătorii noștri nu dispun de toate aparatele care elimină secrețiile și paraziții din lemn, iar acest fapt duce la o păstrare foarte bună a vinului. Dacă lemnul a fost pasteurizat 100%, atunci orice substanță care nu s-ar păstra în el se menține într-o formă naturală”, a mai afirmat specialistul. 

În R. Moldova, doar trei combinate de vinuri importă lemn din Franța, Ungaria, Austria și Canada. Celelalte combinate folosesc butoaiele rămase încă din era sovietică, lemnul fiind stejar adus din Siberia. Specialiști în vinificație afirmă că sunt nevoiți să importe lemn din străinătate, deoarece modul de prelucrare a acestuia este unul de o înaltă calitate. 

„Lemnul importat de noi este uscat cel puțin trei ani, specialiștii din străinătate folosesc echipament de ultimă generație care scot toți paraziții din lemn, din câte mai cunosc aceștia folosesc și niște substanțe speciale care pătrund adânc în lemn, iar după tratare acesta nu elimină nicio secreție și vinul evoluează foarte bine, atingând cote înalte”, a declarat Alexandru Popușoi, laborant al vinăriei Asconi.
Potrivit informațiilor, lemnul importat din Franța, necesar pentru un butoi costă 700 de euro, din Canada 350 de euro, iar cel unguresc 200-300 de euro.