Și dacă livrarea gazelor din România prin conducta Iași-Ungheni ar putea începe iarna aceasta, după numeroase amânări, interconectarea rețelelor electrice s-a împotmolit de mai bine de un an în etapa studiului de fezabilitate.

„Dorința de a realiza interconectarea rețelelor este foarte mare, dar mai sunt multe aspecte de discutat”, a declarat, pentru TIMPUL, Răzvan Purdilă, director în cadrul Societății Transelectrica din România, evitând să ofere mai multe detalii despre stadiul negocierilor dintre autoritățile de la București și cele de la Chișinău.

Guvernul suferă de nepăsare?

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a acuzat, însă, guvernul de la Chișinău că tergiversează procesul de interconectare a rețelelor electrice dintre cele două state. „Pe cale diplomatică, la nivel de guvern, a fost făcută o ofertă de finanțare a interconexiunii. Din surse demne de încredere știu că Republica Moldova, guvernul proeuropean, încă se gândește. Interconectarea energetică cu România este absolut fezabilă din punct de vedere comercial, fără bani bugetari”, a declarat Sturza la un post de televiziune din România.

Schimbul de energie dintre România şi Moldova se face dificil şi la capacități mici în prezent, având în vedere că reţelele electrice din regiunea fostei Uniuni Sovietice funcţionează la frecvențe diferite de cele din Uniunea Europeană. Astfel, pentru transportarea energiei prin linia de înaltă tensiune Vulcănești-Isaccea, este nevoie de instalarea unor stații de cuplare back-to-back, necesare rețelelor electrice de frecvență diferită.

„Lucrăm foarte intens”

Mariana Botezatu, șefa Direcţiei generale securitate energetică şi eficienţă energetică din Ministerul Economiei, a refuzat să comenteze afirmațiile lui Ion Sturza, dar a dat asigurări că responsabilii de la Chișinău „lucrează foarte intens”. Totuși autoritățile nu au depășit etapa identificării consultantului pentru realizarea studiului de fezabilitate. „Am solicitat asistența Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, fiindcă și studiile sunt foarte costisitoare. În etapa următoare trebuie realizat proiectul tehnic, care iarăși necesită resurse”, a precizat Mariana Botezatu.

Fostul șef al Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică, Victor Parlicov, a declarat, pentru TIMPUL, că autoritățile de la Chișinău ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă implicare pentru interconectarea rețelelor electrice autohtone cu cele din România.

Crimă împotriva securității energetice

„Noi avem o mai mare nevoie să ne asigurăm o sursă alternativă. România este interesată doar să exporte mai mult, pentru că are capacități sporite, dar noi suntem mult mai vulnerabili în comparație cu ei. Dacă propunerea aceasta, privind finanțarea interconexiunii, a venit deja din partea partenerilor de la București, iar ai noștri nu au reacționat în niciun fel, în opinia mea, au comis o crimă împotriva securității noastre energetice”, a acuzat Parlicov.

În privința liniei Vulcănești-Isaccea, el este de părere că aceasta nu asigură securitatea energetică a Republicii Moldova, întrucât ea nu ajunge la Chișinău, ci trece prin Ucraina spre centrala termică Cuciurgan, din regiunea transnistreană. „Dacă vrem cu adevărat să rezolvăm problema securității energetice, trebuie să aducem energia electrică în volume mari la Chișinău”, a adăugat expertul.

Este nevoie de o nouă linie, a subliniat Parlicov. „Trebuie să fie construită o linie Chișinău-Vulcănești și, în acest caz, la Vulcănești va trebui instalată o stație back-to-back, pentru că noi nu suntem sincronizați cu rețelele din România”, a explicat expertul.

Amintim că fostul ministru român delegat pentru energie, Constantin Niță, declara, în ianuarie trecut, că România ar putea livra energie electrică Republicii Moldova începând cu anul 2015, în urma unor investiții pentru interconexiunea liniilor electrice Isaccea-Vulcănești. De atunci, însă, a trecut un an, iar lucrurile nu au avansat deloc în această direcție.

Republica Moldova își poate asigura doar 20% din necesarul energetic prin capacităţi de producţie asupra cărora deține control administrativ. Țara este dependentă de importurile din Ucraina și de livrările de la termocentrala de la Cuciurgan, deţinută de compania rusă InterRao. România a exportat anul trecut o cantitate de energie electrică echivalentă cu 8,5% din consumul naţional.

Livrarea gazelor întârzie

Interconexiunea în domeniul gazelor este într-o etapă mai avansată, deși livrările n-au început efectiv. Totuși, potrivit celor mai optimiste voci, până la sfârșitul acestei luni, prin conducta Iaș-Ungheni va curge gaz din România. Prețul acestuia a fost convenit la 1010 lei românești pe mia de metri cubi. Asta ar însemna că, potrivit actualului curs valutar, gazul care va ajunge în Republica Moldova din dreapta Prutului va fi cu aproape 100 de dolari mai ieftin decât cel rusesc.

Energocom versus Moldovagaz

Pe de altă parte, Victor Parlicov s-a declarat pesimist și în această privință. În opinia sa, livrările vor întârzia cel puțin câteva luni. „Dacă vor fi identificate soluții la toate problemele – va fi stabilit tariful de distribuție în zona Ungheni, va fi fixat tariful de transport Iași-Ungheni – oricum va mai dura câteva luni de zile până când societatea Energocom, care a obținut licență pentru furnizarea gazelor din România, va reîncheia toate contractele (cu consumatorii – n. red.). Și aici apar noi probleme, fiindcă o parte dintre consumatori ar putea să refuze schimbarea furnizorului, să nu-și dorească să treacă la Energocom, ci să rămână la Moldovagaz, controlată de Gazprom. Vor fi multe probleme și nu în zadar abia acum încep comisarii europeni să se trezească”, a deplâns expertul.

Transportarea gazelor naturale prin conducta Iaşi-Ungheni va fi realizată de compania „Vestmoldtransgaz", în baza unei licenţe primite pe 6 ianuarie de la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

Construcția gazoductului Iași-Ungheni a fost finalizată în august 2014. Conducta are o lungime totală de 43,2 kilometri, dintre care aproximativ 11 kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, 34 prin România și 734 de metri pe sub râul Prut. Proiectul are o valoare peste 26 de milioane euro din care 7 milioane euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene.

Gazoductul va putea transporta la capacitate finală 1,5 miliarde metri cubi de gaze anual, mai mult decât cei 1,3 miliarde metri cubi de gaze ce reprezintă necesarul de consum al Republicii Moldova.

Este necesară o staţie de comprimare pe teritoriul României menită să crească presiunea gazelor pentru a spori capacitatea de livrare a acestora. Până la construcția stației, se vor livra 0,5 miliarde de metri cubi de gaze anual.