Interpreții susțin campania TIMPUL „Vorbesc românește, sunt, deci, român!”

Costi Burlacu, interpret de muzică ușoară

Sunt de acord cu mesajul campaniei. Bineînțeles, din moment ce vorbim românește, suntem și români. Desigur că locuim în Republica Moldova, suntem moldoveni sau basarabeni ceea ce este egal cu a fi români. Cred că fiecare om, nu contează cum se consideră, moldovean sau basarabean, dacă își trage rădăcinile de pe acest pământ, face parte din neamul românesc. În perioada recensământului ar fi bine ca fiecare om să răspundă așa cum îi cere conștiința, și nu dintr-un raționament oarecare.

Igor Sârbu, membrul formației „Akord”

Vorbesc românește, iubesc patria mea. Oriunde m-aș duce, oriunde cânt, oriunde călătoresc, de fiecare dată vin acasă cu emoții speciale pentru că cele mai frumoase lucruri se întâmplă acasă și îndemn lumea să-și construiască visele pentru un viitor acasă. Desigur, vorbim românește, limba face parte din neamul nostru, din sângele nostru.

Ana Barbu, interpretă de muzică populară

Suntem români și punctum. Știu care e situația în țara noastră, dar cum să nu fim parte din neamul românesc dacă ne-a dat Dumnezeu limba română. Suntem legați de țara românească. Chiar acum am făcut o piesă frumoasă care se numește „România îi țara mea”. Sper să ne unim cât mai repede, ca să nu mai întindem prea mult situația asta.

Nicolae Botgros, dirijorul Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii” 

„Istoria neamului nostru a fost încurcată cam 70 de ani în urmă. E clar de unde vine această încurcătură. Eu m-am născut într-o casă de lăutari unde se cânta lăutărește. Dacă atunci eram români, acum nu putem fi altfel. Artele și, în special, literatura au demonstrat că suntem români.

Poeții noștri Mihai Eminescu, Grigore Vieru nu au scris în limba moldovenească, ci în limba română, limbă sfântă pentru toată lumea, așa cum este limba germană, limba franceză, limba italiană etc. Noi trebuie să ne închinăm în fața lui Dumnezeu și să-i mulțumim că ne-a dăruit o limbă cantabilă, o limbă frumoasă cum este limba română.

Eu am avut multe divergențe în viața mea, m-am întâlnit cu multă lume care încerca să-mi lămurească mie că „Trandafir de la Moldova” este un cântec moldovenesc, dar nu românesc. Oamenii de știință trebuia să ia pixurile și să le explice oamenilor, așa cum noi am luat instrumentele și am cântat, că vorbim limba românească, suntem o națiune română, trebuie să ținem unul la altul, să facem țara frumoasă, să nu ne dezbinăm și să vorbim prostii, pentru că prostia îi ușoară. Eu mă uit ce zic oamenii la țară. Lumea îi derutată nu de azi, nu de ieri, ci de mulți ani. Se știe de ce. Îmi pare rău că la școală ori acasă copiii deprind niște lucruri foarte proaste și stâlcesc mult limba noastră.

TIMPUL.MD