Interviu cu ministrul Muncii: „Cei care au pensii de peste 12-15 mii de lei nu sunt nici președinți și nici deputați”

Despre aceste probleme am discutat cu Ruxanda Glavan, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF). În interviul de mai jos ea povestește cum s-a reușit indexarea pensiilor când țara este într-un colaps economic, de ce există corupție în sistemul de determinare a dizabilității, dar și cu cât vor crește indemnizațiile la nașterea unui copil.

– Acum MMPSF promovează proiectul de lege privind indemnizația unică la nașterea copilului. Potrivit acestuia, indemnizația ar putea crește de la 3100 de lei la 5500. O să aibă bani tinerele mămici să cumpere scutece copiilor să nu fie nevoite să spele „pelincuțe”, cum le sugera fostul ministru Valentina Buliga?
– Noi suntem conștienți că 5500 de lei nu sunt suficient de mulți bani pentru a crește un copil. Scopul acestei politici nu este pentru a stimula părinții să facă mai mulți copii. O familie ia decizia de a da naștere unui copil cel puțin din 14 criterii, iar valoarea indemnizației unice este doar unul dintre acestea. De fapt, noi dorim să aducem niște standarde minime pentru familiile care nasc copii.

– Anterior ați declarat, în cadrul unui interviu, că avem legi relativ bune în domeniul muncii, dar unele politici ar trebui totuși revăzute. Care sunt acestea?
– Relațiile de muncă mereu se schimbă, de aceea trebuie să fim în pas cu modificările care au loc pe piață. Avem planificate un set de schimbări legate de mai multe domenii ale Codului Muncii. Unul dintre ele este flexibilitatea prevederilor contractului de muncă. Astăzi angajatorii spun că au anumiți angajați mai puțin competenți, iar prevederile codului actual îi împiedică să-i concedieze. Totuși, vom face aceste modificări doar după ce vom consulta patronatele și sindicatele. O altă schimbare pe care ne-o dorim este posibilitatea ca angajatorii să negocieze direct programul de muncă pentru părinții care au copii minori. Aceste înțelegeri tacite există deja, iar noi, de fapt, dorim să le legalizăm.

„Vor trebui să aleagă: sau salariu, sau pensia”

– În prezent peste 20 la sută dintre pensionari lucrează și după ce ies la pensie, iar tinerii nu au unde se angaja. Ce opinie aveți despre acest fenomen?
– Gândul că ar putea să se pensioneze cu o pensie care de fapt, în medie, este mai mică decât minimum de existență, îi determină pe mulți pensionari să rămână să muncească. Nu putem să așteptăm că cetățenii vor accepta să-și abandoneze locul de muncă știind că vor merge să trăiască doar cu o pensie a cărei valoare reprezintă 27 la sută din salariul pe care îl are persoana. Vom face tot posibiul ca această valoare să constituie cel puțin 40 la sută din salariul mediu al persoanei. O cercetare ne arată că majoritatea pensionarilor care continuă să muncească sunt angajați în sistemul public, iar tinerii, din păcate, nu prea doresc să se angajeze aici pentru că salariile sunt mici.

– Totuși e legal să muncești după ce te-ai pensionat?
– Actualmente da, dar noi vom prevedea ca persoana care ajunge la vârsta de pensionare trebuie să se decidă: fie să rămână în continuare la locul de muncă și să-și păstreze salariul, fără a beneficia de dreptul la pensie, fie primește pensia și atunci nu mai poate continua activitatea la locul de muncă.

– Tot în cadrul unui interviu ați spus că una dintre prioritățile ministerului este respectarea și ocrotirea bătrânilor. Acum ei sunt circa 700 de mii. Ce face instituția pe care o conduceți ca să le asigure un trai decent pensionarilor?
– Trebuie să schimbăm formula de calculare a pensiilor pentru că aceasta este depășită. Veniturile care se iau în calcul când persoana iese la pensie trebuie actualizate. Dacă cetățeanul iese la pensie în anul 2015 și se ia în calcul salariul din 1995 care constituia 100 de lei, nu este o situație echitabilă din punctul nostru de vedere. Ministerul Muncii înțelege care sunt necesitățile pensionarilor. Noi știm de fapt și care ar trebui să fie politicile pe care vrem să le schimbăm. Marea noastră problemă însă sunt banii de care nu dispunem în măsura în care ne-am dori.

– Cum adică formula de calculare a pensiilor este depășită?
– Formula care este aplicată astăzi este una din anii 1999, 2000, 2001. Conform acesteia, toate veniturile persoanelor care ajung la vârsta de pensionare sunt introduse într-o formulă destul de complicată. Aceste venituri se multiplică la coeficientul 1.4 și ulterior se calculează valoarea pensiei inițiale. Noi am făcut un studiu de fezabilitate și acesta demonstrează că dacă vom micșora coeficientul până la 1.0, aceasta va duce la o creștere considerabilă a valorii și ponderii veniturilor asigurate la stabilirea pensiei cetățeanului. Din păcate și pentru această modificare este nevoie de bani. Totodată, noi vom încerca să punem accentul pe eficientizarea acumulărilor la bugetul de stat. Estimările pe care le avem sunt mai mult decât îngrijorătoare. De exemplu, pentru anul 2015 bugetul asigurărilor sociale (contribuțiile achitate de angajați și angajatori) au constituit aproximativ 9 miliarde de lei, în același timp, deficitul bugetului asigurărilor sociale constituie 1 miliard 200 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că noi luăm acești bani din bugetul de stat.

Studiile pe care le-am efectuat în paralel ne arată că din cauza înțelegerilor mutuale tacite dintre angajați și angajatori se plătesc salarii parțiale în plic sau continuă să aplice munca la negru, volumul de bani care nu se încasează la bugetul asigurărilor sociale constituie 2,5-3 miliarde de lei.

Ajutor social cu acte false

– Conform reprezentanților de la Inspecția Socială, în mai multe raioane din țară „s-ar fi spălat” peste 10 milioane de lei de pe urma ajutorului social care, în mod normal, ar fi trebuit să ajute familiile defavorizate. Ce se întâmplă în această sferă și cum sunt posibile aceste scheme?
– Aici noi am observat că există o mare problemă de coordonare și de control. În condițiile descentralizării în R. Moldova autoritățile publice locale sunt responsabile de gestionarea treburilor în teritoriu. Ei sunt cei care angajează asistenții sociali. De multe ori, aceștia îi angajează pe criterii de rudenie sau de prietenie, iar ei nu au pregătirea necesară pentru a activa în acest domeniu. După ce am instituit Inspecția Socială am înțeles că există o ruptură între autoritatea publică centrală și autoritățile locale. Nu mi-aș asuma să confirm spusele că „s-au spălat” niște bani, dar Inspecția Socială a identificat că sunt beneficiari care au prezentat acte false sau au fabricat documente.

– Aveți și un exemplu?
– Spre exemplu, în Hâncești, una și aceeași persoană a fost înregistrată în sistem de 3-4 ori cu diferite componențe ale familiei și beneficia de ajutor social. Totuși, marea majoritate a banilor au fost acordați nu prin fraude, dar prin greșeli elementare pentru că unii angajați nu și-au făcut bine meseria. Datele din 2015 ne arată că asistenții sociali s-au mai responsabilizat și gradul de încălcări depistate este cu mult mai mic decât cel care a fost inițial.

– Ați vorbit anterior despre ridicarea nivelului de venituri al pensionarilor prin instituirea pensiei de bază, care va fi acordată în sumă fixă, indiferent de mărimea pensiei pentru limita de vârstă. Ce înseamnă de fapt acest lucru?
– Anii trecuți au fost identificate niște resurse financiare suplimentare din bugetul de stat și unei anumite categorii de pensionari li s-a acordat suportul financiar la pensii. Actualmente peste 600 de mii de pensionari, pe lângă pensie, mai beneficiază de acest suport. Acum acest supliment are un caracter tranzitoriu pentru că în lege scrie că se acordă „în limita resurselor financiare”. Teoretic dacă într-un anumit an nu vor exista bani disponibili în bugetul de stat, acest ajutor nu va mai fi acordat. Tocmai pentru a evita acest lucru vrem să transformăm acest supliment în pensie de bază. Inițial am propus ca valoarea acestui suport financiar să fie de 400 de lei, dar am primit aviz negativ de la Ministerul Finanțelor. Ulterior am făcut o analiză și am ajuns la concluzia că proiectul ar putea fi susținut dacă instituirea pensiei de bază pentru fiecare persoană va constitui 180 de lei.

– Care este pensia minimă în R. Moldova?
– În 2015, după indexare, este în jur de 860 de lei.

– Cum ar trebui să se descurce un pensionar cu acești bani?
– Mulți dintre ei sunt beneficiari ai sistemului de asistență socială. Ajutorul social a fost conceput pentru păturile vulnerabile, iar jumătate dintre cei care se bucură de acest suport financiar sunt bătrânii. Celor de la oraș le este mult mai greu pentru că aici și cheltuielile sunt mult mai mari. Este adevărat că este dificil să duci o viață decentă cu acești bani.

– Cum totuși ați reușit anul acesta să indexați pensiile cu aproape 8 la sută, în condițiile în care R. Moldova trece printr-o perioadă economică extrem de dificilă?
– Indexarea este de fapt un mecanism care este prevăzut legal anual. Cadrul normativ spune că pensiile trebuie indexate la 1 aprilie conform unei formule stabilite. Nu este ușoară etapa prin care trecem, dar mă bucur că s-a reușit acest lucru, iar din aprilie toți pensionarii beneficiază de această indexare și nu avem restanțe la plata pensiilor. Dacă anul trecut pensia medie a fost în jur de 1100 de lei, anul curent aceasta constituie deja 1205 lei.

– Are vreo legătură această indexare cu alegerile locale care urmează?
– Nu are nicio legătură!

Pensii mari au cei care și-au achitat contribuțiile la stat

– Este adevărat că pentru stabilirea pensiei de vârstă se calculează doar ultimii 5 ani lucrați oficial?
– Acesta este un mit și nu este adevărat. Pentru a beneficia de o pensie pentru limita de vârstă există câteva criterii. Primul este atingerea vârstei de pensionare. Cel de-al doilea este stagiul de muncă. Dacă persoana nu a muncit 30 de ani sau cel puțin 15 ani, aceasta nu va beneficia de pensie. Noi avem cazuri când vin oameni care au vârsta de pensionare și se plâng că au pensia de 200 de lei, în realitate însă, când ridicăm și studiem cazul, aflăm că cetățeanul nu are dreptul la pensie pentru că nu are stagiu de muncă necesar. În asemenea cazuri ei primesc alocații de la stat, care sunt mai mici decât pensiile.

Doar atunci când se pensionează cetățenii conștientizează gravitatea faptului că pe parcursul mai multor ani au acceptat munca la negru sau salarii în plic. Cei care au stagiu de muncă suficient, au posibilitatea să utilizeze, pentru calcularea pensiei, 60 de luni cu cel mai mare venit pe care l-au avut. De aceea și se creează această confuzie cu stabilirea pensiei în funcție de ultimii 5 ani lucrați.

Din păcate, oamenii preferă să-și ascundă veniturile și nu înțeleg că plata impozitelor este unicul mod de a-și asigura un trai decent la bătrânețe. Mulți se indignează că unii primesc pensii de zeci de mii de lei. Marea majoritate dintre cei care au pensii de peste 12-15 mii de lei nu sunt nici președinți, nici deputați și nici membri ai guvernului, ei sunt oamenii care și-au achitat contribuțiile la stat.

– Dar cum se calculează pensiile politicienilor?
– Anterior existau foarte multe legi cu privire la pensionare și toate acestea au dus la o disproporționalitate. Acum, câțiva ani, s-a început procesul de unificare a condițiilor. Prin urmare, deputații și membrii guvernului nu vor mai beneficia de o formulă preferențială la calcularea pensiilor, ci vor merge conform formulei standard, după care merg toți cetățenii.

– Sunteți medic de profesie și probabil cunoașteți foarte bine situația medicilor rezidenți din R. Moldova. Aceștia studiază 6 ani, după care fac rezidențiatul 3 ani, perioadă în care sunt plătiți cu puțin peste 1000 de lei lunar. Din acest motiv mulți dintre tinerii specialiști renunță să mai facă medicină. Cum încearcă ministerul să rezolve această problemă?
– Eu mi-aș dori foarte mult să-i pot ajuta, dar la capitolul salarizarea medicilor competența ține de Ministerul Sănătății. Toate problemele pe care le au cetățenii le orientează la MMPSF, dar noi nu suntem responsabili de tot. Eu știu nu din auzite ce înseamnă să faci carte la medicină, dar eu sunt de fapt o persoană care am renunțat la un moment dat să mai rămân în acest sistem pentru că am fost pusă în situația fie să accept o viață mizerabilă cu un salariu mic, fie să iau mită, ceea ce nu mi-am dorit. Mulți colegi de-ai mei au mers pe aceeași cale. Din câte cunosc se pregătesc anumite modificări în lege care prevăd salarizarea medicilor rezidenți.

– Ce face ministerul ca să prevină șomajul în rândurile tinerilor din mediul rural?
– Problema pe care o ridicați nu ține doar de politicile implementate de MMPSF. Crearea locurilor de muncă de fapt este responsabilitatea, dar și reușita întregii guvernări. Există anumite zone în mediul rural care au dat dovadă de niște modele bine gândite de dezvoltare economică locală. Ministerul este conștient că la sate nu sunt locuri de muncă. Cele mai multe posturi vacante sunt în orașe, iar cererea și numărul de șomeri înregistrați, în marea majoritate, sunt la sate. În acest sens, încă din 2014 la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă au fost angajate persoane care să se ocupe de recalificarea potențialilor angajați în rândul șomerilor.

– Ce acțiuni întreprinde ministerul pentru a diminia numărul cazurilor de corupție în sistemul de determinare a dizabilității?
– Numărul de pensionari pentru dizabilitate ar trebui să scadă în contextul în care țara ar trebui să întreprindă niște eforturi pentru recuperarea lor medicală și reabilitarea profesională. În realitate însă numărul acestora crește. Din păcate, nu putem spune câți dintre ei și-au primit pensia de dizabilitate pe merit și câți din ei au fraudat-o. Noi instituim unele mecanisme ca să oprim intrarea în sistem a noilor pensionari în mod fraudulos. Unul dintre acestea este instalarea camerelor video în toate consiliile teritoriale, lucru care s-a finalizat la sfârșitul anului 2014 și astăzi avem deja o monitorizare video în toată țara. Totodată vom diminua la maximum contactele fizice între potențialii beneficiari și experții care activează în comisia de evaluare. Echipele de specialiști nu vor fi stabile cum se întâmplă astăzi, dar se vor forma prin rotații. Cetățenii nu vor ști cine urmează să-i consulte.

– Ați ajuns în această funcție datorită PDM, partidul din care faceți parte. În ce măsură formațiunea vă influențează deciziile?
– Partidul nu-mi influențează deloc deciziile și nu-mi dă indicații. Eu am mână liberă să promovez acele reforme pe care mi le-am propus. Cu siguranță, faptul că fac parte dintr-un partid mă ajută în multe situații. După cum vedeți deciziile totuși se iau politic. Nu este suficient să fii un ministru care-și dă seama care sunt problemele, trebuie să ai și o susținere politică pentru a putea promova proiectele.