În acest context, am discutat cu șeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol, recent învestit în funcție, despre sistemul fiscal din R. Moldova, reformele demarate, dar și scandalurile din ultima perioadă care au vizat Fiscul.
 
– Domnule Vicol, ați fost numit în funcție într-o perioadă dificilă, în care nemulțumirile față de activitatea Fiscului atingeau cote înalte. Cum veți reforma sistemul pentru a îmbunătăți performanțele Inspectoratului Fiscal de Stat? 
– Perioada este dificilă și în continuare, pentru că atât societatea civilă, cât și mediul de afaceri din R. Moldova nu sunt educate în spiritul civismului fiscal. Ele nu conștientizează că prin acțiunile pe care le întreprind au un rol determinant în formarea bugetului și la stabilizarea economică a țării. Situația este delicată sub aspectul conlucrării dintre personalul Serviciului Fiscal cu mediul de afaceri. Și nu este posibil ca odată cu schimbarea unei persoane să se schimbe tot sistemul. Eu depun eforturi consistente în sensul îmbunătățirii imaginii Serviciului Fiscal, dar la capitolul respectiv urmează să muncim încă foarte mult.

– Declarați imediat după învestire că nu veți tolera actele de corupție ale subalternilor și că trebuie îmbunătățită calitatea administrației fiscale pe întreg lanțul valoric. Ce schimbări au fost operate în aceste patru luni în cadrul echipei?
– Într-adevăr am făcut schimbări. Am încheiat prima etapă de reîncadrare a personalului conform noilor standarde, am reformat echipa. Mizez mult pe tinerii specialiști, pentru că ei sunt viitorul și au spirit de inițiativă, sunt cei care aduc un imbold pozitiv colectivului și mediului de afaceri. Mai mult decât atât, tinerii sunt mai motivați. De asemenea, au fost eliberați din funcție câțiva inspectori, am stopat procesul controlului fiscal și am concentrat forțele spre combaterea fenomenului de evaziune fiscală. Codul Fiscal prevede că, dacă contribuabilul de sine stătător depistează o diminuare a bazei impozabile, are dreptul să prezinte raportul fiscal corectat. În acest caz, el nu este supus sancțiunilor fiscale. Și noi încurajăm agenții economici să intre în legalitate. Cadrul legal fiscal este unul favorabil mediului de afaceri, lipsește doar bunul-simț și civismul societății…

Combaterea evaziunii a trezit nemulțumirea politicienilor

– Cum veți lupta cu cei care utilizează scheme de evaziune fiscală?
– Am demarat un șir de acțiuni de combatere a evaziunii fiscale, însă acestea au trezit o nemulțumire în masă a politicienilor, pentru că, după cum noi toți bine cunoaștem, mediul de afaceri, într-un fel sau altul, are tangențe cu mediul politic, iar combaterea așa-numitului proces de spălare a banilor a generat nemulțumiri în masă. Doar că, pentru mine este alarmant faptul că ele vin din mediul politic…

– Vă referiți la cazurile recente ale firmelor străine mediatizate intens?
– Da. Cazul Draexlmaer, la prima vedere, este o problemă care vizează capacitatea de administrare a Serviciului Fiscal, dar în realitate nu este adevărat. Serviciul Fiscal nu și-a depășit atribuțiile sub nicio formă. Situația este interpretată cu scopul de a induce în eroare societatea civilă, pentru că prin acțiunile demarate am constrâns la maximum schemele de spălare de bani și ar fi o rușine pentru politicieni să declare asta în public.

– Dar ce anume s-a întâmplat?
– Control fiscal înseamnă verificarea totală a tuturor impozitelor și taxelor pe o anumită perioadă de timp. Ele se fac în baza analizei riscurilor stabilite de Serviciul Fiscal, cum ar fi: cifră de afaceri mare cu număr mic de angajați, cifră de afaceri mare cu o sumă nesemnificativă a impozitelor, cifră de afaceri mare în lipsa unui spațiu de depozitare sau dispun de spațiu de administrație cu o suprafață de doi metri pătrați, ori persoane care sunt în baza noastră de date ca fondatori sau administratori ai unor firme fantomă. În baza acestor criterii, am selectat întreprinderile suspectate că prestează servicii de spălare a banilor.
În acest context, am stopat controalele fiscale și am demarat o campanie în masă de combatere a firmelor fantomă. De regulă, factura fiscală este utilizată pentru tranzacții fictive, de aceea este important să fie monitorizat activ procesul. Astfel, combatem fenomenul respectiv. Serviciul Fiscal este axat pe eradicarea firmelor fantomă și avem deja rezultate. Pentru luna septembrie a anului curent la capitolul TVA Inspectoratul Fiscal a obținut o încasare la bugetul de stat care reprezintă cea mai mare sumă pe ultimii zece ani.
În prezent, planificăm controlul firmelor reieșind din riscurile enumerate mai sus. Eu nu permit ca să fie întocmit vreun act fără o analiză a situației economice în lanț. Da, nemulțumiri în masă vin din toate ramurile economiei naționale, dar eu vreau să spun că nereguli foarte mari există în toate activitățile economice ale țării. Din păcate, situația este interpretată negativ de către mediul politic și societatea civilă.

90% din agenții economici utilizează serviciile firmelor fantomă

– Ministrul Lazăr a acuzat Serviciul Fiscal că s-ar implica în activitatea companiilor…
– Este caracteristic pentru noi să comentăm. A comenta nu este rău, dar este prematur. Trebuie comentată o situație concretă, dar nu un ansamblu de pretenții care, până la urmă, vizează activitatea Ministerului Economiei. Este o răfuială politică, care vine pe ansamblul acțiunilor demarate de Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal, pentru că, datorită acțiunilor noastre comune, au crescut încasările la buget. Într-adevăr, noi avem probleme în administrare, probleme ce țin de conștiința fiecărui inspector, dar eu lucrez zi de zi la capitolul respectiv și vă declar că am deja rezultate pozitive. Este stresant și în sistem, pentru subalterni, datorită faptului că eu cunosc persoanele, capacitățile fiecăruia și procesul administrat de Serviciul Fiscal. Da, sunt comentarii și pe intern, pentru că în țară au rămas doar rude și cumetri, și nu este exclus că are și dumnealui rude sau prieteni în Fisc care se plâng de combaterea raporturilor de corupție.

– Mulți sunt de părerea că Fiscul s-a transformat într-o sperietoare pentru mediul de afaceri…
– Fiscul s-a transformat într-o sperietoare doar în combaterea fenomenului de spălare a banilor, iar aceasta din cauza că toți agenții economici în proporție de 80-90% utilizează serviciile firmelor fantomă. Și suntem o sperietoare pentru ei, deoarece combatem procesul de mituire, de implicare a agenților economici în actele de achiziții, în participarea la licitații dubioase, și contracararăm firmele fantomă.

Agenții care utilizau serviciile firmelor fantomă sunt într-un șoc și se revoltă

– Și atunci cum schimbăm mentalitatea oamenilor?
– Noi lucrăm activ cu societatea civilă, dar suntem recepționați negativ, pentru că menirea noastră este colectarea banilor și noi toți nu vrem să ne despărțim de ei. Statisticile Serviciului Fiscal ne demonstrează faptul că numeroși agenți economici participă în mod vădit la evaziunea fiscală, iar asta presupune nu numai solicitarea serviciilor firmelor fantomă, dar și faptul că sunt angajări ilegale de unde rezultă salariul în plic, sunt vânzări fără utilizarea mașinilor de casă, acțiuni ce presupun susținerea economiei tenebre. Avem probleme cu transportatorii unde este o evaziune în lanț. Noi îi pedepsim, facem grupuri de lucru comune cu Ministerul de Interne, luptăm cu fenomenul neutilizării mașinii de casă și control, vânzarea de la depozitele angro a bunurilor fără facturi fiscale. Și atunci cum să nu-i pedepsim?
În genere, în R. Moldova există probleme majore la capitolul administrării fiscale în comerț, unde avem cea mai mare evaziune fiscală, în domeniul serviciilor, în IT și agricultură. Puteți face un studiu în agricultură să vedeți de ce mijloace de transport dispun agricultorii, ce imobile au, ce combine au și cât au costat. În R. Moldova am constatat că sunt vânzări enorme de tehnică agricolă al cărei preț, la prima vedere, este astronomic: tractoare care costă peste 100 mii euro, combine ce depășesc prețul de 300 mii euro sunt procurate de agricultorii moldoveni. Dar de unde au bani? Avem dificultăți majore cu proprietarii plantațiilor de viță de vie, de livezi, care nu vor să plătească impozitele și nici să reflecte în evidența contabilă întreaga recoltă. Nu există agent economic în R. Moldova care să nu utilizeze o schemă de evaziune fiscală, altă problemă este, deja, proporția schemei, nemaivorbind de contabilitatea dublă sau de faptul că sunt depistate unități comerciale care nu sunt înregistrate ori partide mari de băuturi alcoolice comercializate fără timbru de acciz. Cum este posibil?

– V-ați propus să-i aduceți în legalitate pe cei care utilizează anumite scheme de evaziune fiscală. Cum îi veți convinge să renunțe la ele?
– Procesul deja l-am demarat și vizează spălarea banilor. Am combătut în proporție de 99% firmele carusel, de aceea și firmele care utilizau serviciile agenților economici fantomă sunt într-un șoc total și se revoltă în masă. Iar ulterior combaterii firmelor fantomă, noi utilizăm activ așa-numita conformare benevolă. În urma analizei riscurilor, administratorii sunt invitați la noi, unde le descriem situația depistată și le sugerăm că, dacă se conformează benevol legislației, adică își revizuiesc activitatea și-și prezintă rapoartele fiscale repetate, nu li se aplică nicio sancțiune, iar în caz contrar, vom întreprinde un control și, după depistarea neregulilor la fața locului, aceștia vor fi pedepsiți.

120 de moldoveni au declarat la Fisc sume bănești disponibile de peste un milion de lei

– Modificările Codului Fiscal au trezit, de asemenea, critici în societate, în special metoda indirectă de estimare a veniturilor. Experți și politicieni au declarat că, după modificările acestea, va scădea volumul remitențelor. Cum comentați?
– Până la urmă, tot politicienii sunt direct implicați în modificarea cadrului legal și atunci ar fi bine să-i întrebați pe ei cum precaută modificările și de ce nu sunt discutate în prealabil în societate. Dar eu cred că metoda indirectă de calculare a veniturilor este una benefică și ar urma să fie implementată în mod obligatoriu de Guvernul R. Moldova, pentru că este o condiție impusă de FMI și de alte instituții financiare internaționale. Aceasta se datorează faptului că în R. Moldova sunt persoane foarte bogate, care în mare parte nu pot justifica proveniența bunurilor. Asta nu înseamnă că ele ar fi furate. Modificările Codului Fiscal au avut drept scop clarificarea situației în ceea ce privește activitatea financiară.

În urmă cu trei luni a pornit campania de depunere a declarațiilor privind disponibilul mijloacelor bănești. Până luni, pe data de 26 noiembrie, total pe republică au fost depuse 760-800 de declarații, dintre care 120 au declarat sume bănești disponibile de peste un milion de lei. Cei care au depus declarația care vizează sume mai mici de un milion nu trebuie să depună acte ce justifică existența banilor. Sumele declarate în mod special acum, până la sfârșitul anului, nu urmează sub nicio formă să fie impozitate, indiferent că sunt până la un milion ori peste. Aceste modificări se referă doar la persoanele bogate, dar vă declar cu certitudine că cel care are în cont un milion ori cinci milioane de lei nu este o persoană bogată.

– Ce ați reușit să realizați în patru luni, de când sunteți în fruntea Inspectoratului?
– Cea mai mare realizare a mea este faptul că în ultimul timp au început comentariile politice. Asta presupune că Serviciul Fiscal a devenit o instituție importantă în societate, iar acțiunile pe care le demarează poartă un caracter transparent și vizează raportul corect dintre stat și mediul de afaceri. Acțiunile întreprinse de noi au drept scop combaterea raporturilor de corupție, dar, din păcate, acestea sunt interpretate, în mare parte, ca o presiune. Nu este deloc așa. Nu presăm pe nimeni, ba dimpotrivă, avem nereguli mari în justiție, unde este o corupție avansată și nu avem susținere deloc. Serviciul Fiscal a demarat un șir de acțiuni de combatere a schemelor de evaziune fiscală, iar judecătorii se implică activ în favoarea așa-ziselor firme fantome, dar sper că guvernarea actuală va ajunge curând și la reforma justiției. În numeroase cazuri, noi anulăm tranzacțiile fictive, iar judecătorii le dau ulterior câștig de cauză acestora.

– Vă mulțumim.