(INTERVIU cu Štefan Füle) UE și vecinii: un moment de cotitură în relații

„UE a acționat rapid și hotărât atunci când a stabilit bazele unei noi politici europene de vecinătate”, declară Comisarul la un an de la lansarea noii PEV, „și actualmente este mult mai pregătită să dezvolte legături cu fiecare partener, în măsura în care acestora le permit propriile aspirații, necesități și capacități”.

– Cum apreciați actualele relații ale UE cu vecinii săi?
– Relațiile UE cu vecinii săi sunt la un punct de cotitură. De la adoptarea în mai 2011 a noii Politici Europene de Vecinătate, bazată pe răspunderea reciprocă și crearea unui parteneriat mai strâns cu societățile, UE a acționat rapid și hotărât atunci când a pus bazele noii sale politici. Putem spune că, în prezent, UE este mult mai pregătită să dezvolte legături cu fiecare partener, în măsura în care acestora le permit propriile aspirații, necesități și capacități. Acum dispunem de noi instrumente, iar după adoptarea Tratatului de la Lisabona avem și o abordare mai coerentă.

Această abordare deja are rezultate încurajatoare. După ani de stagnare relativă, democrația câștigă mai mult teren în țările din vecinătate. Tendința generală sugerează că trebuie instituite forme de guvernare care să aibă o mai mare răspundere și respect pentru drepturile omului și libertățile fundamentale. Reforma structurală, în țările în care a fost realizată, a contribuit la reducerea sărăciei și la atragerea investițiilor străine, deși încă mai există provocări sociale majore. Aproximarea continuă la normele și standardele UE a dus la consolidarea legăturilor comerciale, în pofida unui climat economic nefavorabil. Cooperarea sectorială cu UE, care se intensifică, contribuie atât la eliminarea dificultăților din domeniul energetic şi cel al transporturilor, cât și la depășirea provocărilor legate de mediu și schimbările climatice. UE și vecinii săi ar trebui să se folosească de moment și să-și consolideze relațiile.

– Ați avut foarte multe vizite în țările din vecinătate. Cum credeți că este percepută UE, ținând cont de reacțiile venite din partea acestor state? Poate fi UE considerată un partener onest și de încredere?
– Fără a mă lăsa copleșit de sentimentul de mulțumire de sine, consider că UE este percepută ca un partener de încredere, care acționează în baza propriilor angajamente. Nu mă refer doar la părerile expuse de guvernele statelor partenere, ci și la opinia societății civile pe care am auzit-o foarte des anul trecut. Această opinie se bazează pe fapte. UE s-a axat pe foarte multe domenii în aceste 12 luni și aș vrea să vă ofer câteva exemple. Noi am reajustat instrumentele de politici, am continuat să ameliorăm relațiile contractuale, am obținut mandate pentru noile negocieri comerciale, am lansat dialoguri pentru mobilitate, am redirecționat și am sporit asistența noastră financiară (600 milioane de euro pentru susținerea tranziției democratice, a dezvoltării economice și stabilirii relațiilor interpersonale). Şi, ca urmare a extinderii mandatelor BEI și BERD, noi am favorizat alocarea unor investiții esențiale în țările partenere.

Într-adevăr, toate acestea trebuie susținute și în continuare. Majoritatea țărilor partenere au salutat Politica Europeană pentru Vecinătate și au reiterat intenția lor fermă vizavi de realizarea unor reforme politice și economice, cu scopul de a stabili relații mai aprofundate cu UE.

– Care sunt prioritățile în Est, în special în contextul Parteneriatului Estic?
– De fapt, cea dintâi prioritate în relațiile cu partenerii noștri din Est este implementarea eficientă a agendei ambițioase adoptate la Summitul Parteneriatului Estic de la Varșovia (29-30 septembrie 2011). Noi vom susține realizarea reformelor în țările partenere pentru a finaliza procesul de transformare a acestora în democrații durabile, bazate pe o economie de piață competitivă. Astfel, noi am oferit partenerilor noștri oportunitatea de a se asocia politic mai îndeaproape și de a se integra economic mai profund.

Esențial este că cooperarea noastră cu partenerii din Est se bazează pe angajamentul comun față de valorile fundamentale ale democrației, drepturilor omului și supremației legii. Astfel, consolidarea de mai departe a democrației în țările partenere rămâne prioritatea noastră globală. În mai 2012, Înaltul Reprezentant al Comisiei a publicat foaia de parcurs a Parteneriatului Estic, care va accelera implementarea Parteneriatului Estic și va oferi mijloace pentru o mai bună monitorizare.

Principalele noastre instrumente de implementare a agendei Parteneriatului Estic sunt Acordurile de Asociere, care prevăd și crearea unor zone de comerț liber și aprofundat. Cu Ucraina am finalizat deja negocierile pe marginea Acordului de Asociere și în prezent performanța Ucrainei, în special la capitolul respect pentru valorile democratice și supremația legii, va juca un rol crucial în accelerarea asocierii politice și integrării sale economice în UE. În ceea ce privește R. Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, negocierile privind Acordul de Asociere sunt în derulare, și prioritatea noastră este de a avansa destul de rapid, ca până la următoarea reuniune de nivel înalt a Parteneriatului Estic, care va avea loc în toamna anului 2013, noi să le finalizăm sau să le parafăm.

De asemenea, avem o agendă ambițioasă în domeniul mobilității și scopul nostru final este de a acorda un regim liberalizat de vize. Ucraina și R. Moldova deja implementează Planurile de Acțiuni privind Regimul Liberalizat de Vize. Georgia continuă implementarea Acordurilor privind facilitarea eliberării vizelor și acordul de readmisie, iar Comisia urmează să prezinte foaia de parcurs. Celelalte două state din regiunea Caucazului de Sud negociază aceleași acorduri. UE a propus, de asemenea, să lanseze negocierea acelorași acorduri cu Belarus, pentru beneficiul populației sale.

Adițional, noi vom continua cooperarea îndeaproape cu partenerii noștri pe marginea Programelor Complexe de Consolidare Instituțională, care au scopul de a fortifica capacitățile administrațiilor guvernamentale din țările partenere. În același timp, noi suntem hotărâți să aprofundăm parteneriatul cu societatea civilă, să sporim asistența financiară pentru organizațiile societății civile și să investim mai mult în tinerii din țările PE prin extinderea participării lor la programul educațional „Erasmus pentru toți”.

– În acest Parteneriat, care sunt, în opinia UE, cele mai mari provocări comune vecinilor din Est și Sud?
– Aș menționa trei provocări majore interconectate. În primul rând – soluționarea conflictelor existente. O provocare majoră pentru întreaga vecinătate este găsirea soluțiilor pașnice pentru conflictele îndelungate. Să fie însă clar: principalii responsabili sunt părțile aflate în conflict, care trebuie să depună eforturi pentru a stabili acorduri prin compromisuri. În caz contrar, eforturile internaționale de mediere în formatele stabilite nu vor duce la niciun progres. Realizarea deplină a potențialului PEV va necesita eforturi mai credibile și durabile din partea statelor vecine în cauză, pentru a pune capăt oricăror conflicte. La rândul său, UE va acorda asistența necesară pentru implementarea acordurilor care vor fi stabilite.

Transformarea și consolidarea democrațiilor durabile este o altă provocare majoră. Există progres, dar multe state încă mai au de lucru la acest capitol. Libertatea expresiei, de asociere și de întrunire trebuie să fie garantată prin lege și practici, iar cultura respectului față de drepturile omului trebuie înrădăcinată pretutindeni, fără nicio excepție, în special protecția împotriva tuturor formelor de discriminare în politică, dar și în viața de zi cu zi. Aceasta va crea un spațiu în care societatea civilă ar putea deveni un actor-cheie, un agent pentru democratizare, asigurând durabilitatea și incluziunea în procesul de reformare.

Cea de-a treia provocare este promovarea dezvoltării economice incluzive. Șomajul, excluziunea socială, inegalitatea și sărăcia stau la baza îngrijorărilor legate de viitor ale oamenilor de pe întreg mapamondul. Acestea sunt cauzele majore ale instabilității și neliniștii și trebuie soluționate pentru a conferi democratizării un caracter durabil. Astfel, țările partenere urmează a se reforma și adopta o abordare integrată față de politicile economice, fiscale, de angajare și educaționale. UE este deschisă să sprijine aceste reforme prin măsuri adresate pentru promovarea coeziunii sociale și angajării (în special a tinerilor).

– Ați putea să vorbiți mai detaliat despre principiul „mai mult pentru mai mult” (mai multe fonduri pentru mai multe reforme) pe care UE îl aplică în politicile față de vecinii săi? Înseamnă aceasta mai multă condiționalitate?
– Nu este vorba doar de a echilibra fondurile în schimbul realizării reformelor! Abordarea „mai mult pentru mai mult” pe care UE pune un accent deosebit înseamnă că acei parteneri care s-au hotărât să lanseze reforme politice și să respecte valorile universale ale drepturilor omului, democrației și supremației legii primesc acele elemente care țin de cele mai ambițioase aspecte ale ofertei UE, în special: integrarea economică, mobilitatea persoanelor și o asistență financiară mai mare din partea UE.

– UE este cel mai mare donator din lume. Impactul asistenței sale de modernizare a statelor din vecinătate este echivalent cu puterea angajamentelor făcute de UE?
– Impactul asistenței UE pentru modernizare este unul major, iar realizările noastre din ultimii 20 de ani au demonstrat acest lucru. Statele membre ale UE au inițiat reforme importante și au făcut eforturi considerabile pentru a se moderniza și ele dispun de o vastă experiență pe care ar putea-o împărtăși cu țările terțe. Eu cred că impactul nostru nu este constrâns de volumul finanțărilor, care, după cum se menționează în întrebare, este unul generos, ci de voința partenerilor noștri de a porni pe calea reformelor. Deși ne dorim să sprijinim vecinii noștri în soluționarea provocărilor cu care se confruntă, noi nu putem să facem acest lucru, dar nici nu putem să soluționăm problemele în locul lor.

– Cum vor evolua politicile UE față de vecini în viitorul apropiat?
– Eu întrezăresc mai multe domenii pe care ne vom axa. De asemenea, UE trebuie să progreseze semnificativ în viitorul apropiat. Trebuie să întreprindem mai multe ca să promovăm investițiile UE în țările partenere. Urmează să continuăm agenda pentru mobilitate atât în vecinătatea estică, cât și sudică, prin convingerea statelor membre ale UE de a utiliza mai des posibilitățile oferite de Codul European al Vizelor. Trebuie să facem tot ce ne stă în puteri pentru a accelera procesul de lansare a negocierilor pe marginea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC) în vecinătatea de sud. Negocierile bilaterale curente privind liberalizarea comerțului cu bunuri și servicii trebuie să fie accelerate. Cooperarea sectorială urmează să fie reconsolidată cu scopul de a obține în următorii ani rezultate palpabile. Treptat, vom lansa noi programe comunitare și vom crea agenții în care vom invita să participe și partenerii noștri. În acest sens, Politica Europeană pentru Vecinătate revizuită definește „sfârșitul jocului", care este unul ambițios, având idei concrete despre ceea ce dorim noi să vedem ca rezultat.

Centrul de Informare al Vecinătății Europene (www.enpi-info.eu) este un proiect finanţat de Uniunea Europeană care evidențiază parteneriatul dintre UE şi ţările din vecinătate. Proiectul este gestionat de către Action Global Communications.