(INTERVIU) Dan Nicu: Nu ne putem ascunde după deget, suntem datori să reunificăm această națiune

Noua formațiune își propune crearea unei clase politice în spiritul valorilor românești și europene și realizarea unirii R. Moldova cu România. Pentru a afla mai multe detalii, am discutat cu Dan Nicu, membru al Biroului Politic al Partidului „Dreapta”.

– De când partidele de guvernare au început să se clatine serios, au tot apărut partide create de politicieni care au făcut parte din Alianțele pentru Integrare Europeană. Partidul „Dreapta” este și el un partid născut din ruinele AIE?

– Eu nu-l văd ca fiind un partid născut pe ruinele AIE, deși unii dintre liderii acestui partid au făcut parte din partide care s-au aflat la guvernare în perioada 2009-2014, fiind vorba de Ana Guțu, Anatol Arhire, Vitalie Marinuță și alte persoane. De fapt, partidul pe care l-am constituit este un partid care încearcă să reiasă din faptul că, după cum arată ultimele sondaje, opțiunea unionistă a crescut la peste 20%. Noi credem că această opțiune socială, la fel ca și alte opțiuni sociale în R. Moldova, are dreptul să fie reprezentată politic.
Din moment ce suntem români, nu putem să ne ascundem după deget, nu putem să mimăm și să fim ipocriți. Suntem români și, alături fiind România, suntem datori să reunificăm această națiune. Asta este primul principiu de bază pe care ne axăm.

– Există și alte partide care optează pentru unirea R. Moldova cu România. De ce ar mai fi nevoie de încă unul?

– Nu contest faptul că susținătorii acestor partide și liderii lor proclamă unirea cu România drept un obiectiv. Dar Mihai Ghimpu (liderul PL) a spus la un moment dat că el este unionist, dar partidul pe care îl conduce nu este, deoarece nu are acest obiectiv în program. Pe de altă parte, există și Partidul Național Liberal, condus de Vitalia Pavlicenco. Pe parcursul anilor, chiar înainte să existe ca partid, Vitalia Pavlicenco și alți lideri din jurul ei, au promovat în perioada guvernării ADR din 1998 până în 2001 un fel de proiect care se numea Uniunea Interstatală România – R. Moldova și care putea să însemne un fel de federalizare a României. Noi însă suntem conștienți că oamenii nu-și doresc tot felul de alambicări, de înlocuiri ale anumitor concepte cu alte concepte. Noi le percepem ca obstacole pe drumul acesta. Dar țin să precizez că nu doresc să denigrez în niciun fel oamenii de treabă care se află în aceste partide și nici aceste partide ca entități, deoarece ele fac parte din peisajul politic de aici și, de moment ce avem o societate democratică, cei care trebuie să aibă ultimul cuvânt în aprecierea performanțelor politicienilor sunt cetățenii la vot.

Noi ne dorim unirea politică efectivă a RM cu România, adică realizarea unei reunificări a acestei populații cu statul din componența căruia am fost rupți în 1940. De fapt, încercările noastre sunt o consecință a observației că acest obiectiv există la nivelul populației, dar nu a fost promovat adecvat de către partidele politice care au existat până acum. „Dreapta” nu este un partid legat de AIE, este un partid nou, un partid care, din punct de vedere ideologic, se găsește în dreapta clasică europeană cu opțiunile ei liberale, în sensul statului minimalist, în sensul primatului relațiilor de piață în economie, dar și în aspectul conservator din punct de vedere social-cultural, deoarece încă mai avem nevoie ca, în acest teritoriu, cultura populației băștinașe românești să ajungă la nivelul cuvenit.

– În ce relații sunteți cu Platforma Unionistă „Acțiunea 2012”?

– „Acțiunea 2012” este o platformă constituită din ONG-uri care promovează la nivelul societății civile unificarea celor două state, România și R. Moldova. Nu putem decât să ne dorim o colaborare fructuoasă cu această organizație, deoarece noi considerăm că, și am fixat aceasta în statut și program, colaborarea Partidului „Dreapta” cu aceste entități ale societății civile în scopul generării unei majorități prounioniste în R. Moldova este un obiectiv primordial. Toți cei care își doresc unirea trebuie să colaboreze. Spunând aceasta, în niciun caz nu insinuăm că am dori să plasăm aceste organizații într-o relație de subordonare față de noi. În niciun caz. Colaborarea cu organizațiile unioniste se va baza pe colegialitate și onestitate. Noi suntem un partid politic, vom promova acest mesaj pe plan politic, și vom încerca să obținem voturile populației ca să existe această opțiune politică în Parlament.

– În „Dreapta” sunt prezenți politicieni – Ana Guțu, Anatol Arhire și alții – care au făcut parte din PL, apoi au trecut în Partidul Liberal Reformator (PLR), și acum se află printre liderii noului partid. Nu pare ciudată această trecere dintr-un partid în altul?

– În cadrul PL opțiunea unirii nu a fost niciodată prigonită la nivelul discuțiilor, însă nu a fost inclusă în program din cauza unui mod de gândire. Liderii PL spuneau: haideți să realizăm aici niște reforme, să încercăm să ne integrăm în UE și abia acolo, în cadrul UE, ne vom reunifica cu România din punct de vedere politic. Tocmai acest model de evoluție este mai puțin pragmatic, deoarece acțiunile clasei politice din 2009 și până acum au demonstrat că tocmai perpetuarea statalității R. Moldova înseamnă o degradare continuă a lucrurilor de aici. Nu s-a schimbat deloc realitatea faptului că acest stat a fost folosit de clasa politică ca să-și rezolve niște ambiții personale, populația rămânând într-o stare de degradare, nevoită să-și caută surse de existență în primul rând în afara R. Moldova. Fiind conștienți de situația creată, unor membri PL nu le-a rămas altă opțiune decât înființarea unei formațiuni unioniste.

– Însă ei nu au format imediat un partid unionist, ci au părăsit PL și au creat PLR-ul.

– PLR era văzut de către mulți dintre cei care au trecut la acest partid drept forma autentică, drept ceea ce a trebuit să rămână curat și benefic în lupta pe care a început-o PL în 2009. Și eu am fost în PL, în 2009-2011, apoi în PLR în 2013-2014. Aflarea acestor oameni în PLR a corespuns dorinței lor de a continua apropiere de Europa. Dacă nu s-ar fi generat PLR, e posibil să fi fost puse în pericol chiar acele realizări formale care au avut loc în 2014, semnarea Acordului de Asociere și liberalizarea regimului de vize. PLR a încercat să continue munca PL într-un moment în care conducătorii PL se comportau într-un mod care dăuna chiar acestui interes de a realiza o joncțiune cu UE. Considerăm că PLR și-a realizat obiectivele pentru care a fost generat în 2013.

– Ce nu a mers?

– Unii membri au rămas dezamăgiți de realitățile din interiorul PLR. Au mai fost și niște conflicte interne. Atât Ana Guțu (președintele Partidului „Dreapta”), cât și foști membri PLR care se află în Partidul „Dreapta”, au fost excluși din PLR în pofida prevederilor statutare. Practic s-a perpetuat același model extrem de personalizat de a face politică în R. Moldova: dacă există un grup de persoane care într-un mod benefic pun o anumită problemă altfel decât o pune liderul partidului, atunci liderul percepe acest fapt drept un atac, și atunci toți acești oameni sunt excluși. Același model a fost promovat în PPCD, același model a fost preluat și promovat în PL, unde din păcate nu puteai să faci opinie separată de a lui Mihai Ghimpu și să aștepți apoi să ai același statut în cadrul partidului. La fel funcționează majoritatea partidelor. Or oamenii aceștia, din punctul meu de vedere, nu au înțeles corect ideea de putere, pentru că puterea înseamnă să-l convingi pe X să facă acțiunea Y pe care el nu ar fi făcut-o dacă tu nu l-ai fi convins. O formațiune puternică se poate construi numai delegând încredere într-un nucleu de membri, colegi, simpatizanți. Așa funcționează partidele din UE și România, unde există dezbateri pe interior și partidele nu se destramă ca în R. Moldova. Și deoarece partidele politice de la noi sunt slabe, nici instituțiile statului nu pot fi puternice. Dacă acești oameni sunt manipulabili, slabi, când ajung în funcții publice, ei nu-și vor putea realiza propriile programe. Am observat asemenea situație și în PL și PLR, mulți dintre membrii noștri spun că s-au săturat de asemenea lucruri.

Partidul „Dreapta” mizează pe experiența acelei părți a liderilor partidului pe care d-voastră ați menționat. În același timp, atât doamna Guțu, cât și alți lideri de partid, au menționat că rostul acestui partid este și promovarea unor persoane noi, unor oameni tineri. Dreapta merge pe această tendință de reînnoire a clasei politice.

– Presa a anunțat revenirea lui Ilie Ilașcu în politica moldovenească. Ce rol va juca în Partidul „Dreapta”?

– El este vicepreședintele Partidului „Dreapta”. Ilie Ilașcu a avut o prezență destul de activă în Parlamentul de la București, mai ales la începutul anilor 2000, pe zona relațiilor dintre cele două state românești. Ilie Ilașcu este unionist. Din această cauză dumnealui a acceptat să se implice alături de noi în această formațiune politică. Dumnealui este un om ce își dorește în continuare să contribuie la această operă a reunificării naționale. El ne-a oferit și ne oferă foarte multe sfaturi și informații, fără de care nu am putea să avansăm.

– Cine finanțează Partidul „Dreapta”?

– Partidul este finanțat în exclusivitate din sursele proprii ale celor care au constituit nucleul acestui partid, membrii grupului de inițiativă care s-a constituit în septembrie 2015. Suntem conștienți că obiectivele pe care ni le propunem, aceste campanii de convingere a populației R. Moldova să fie de partea unirii, vor necesita, evident, surse financiare. Evident, vom miza pe operațiuni de fundraising, vom miza pe asistența pe care ne-ar putea-o oferi persoanele din România, din Republica Moldova, dar și din întreaga lume, care susțin obiectivul unificării. Trebuie să spunem că ne declarăm dezamăgiți de modul în care, pe parcursul anilor, au fost folosite multe dintre fondurile care au ajuns în R. Moldova din România, de la diasporă, Occident. Dacă ele ar fi fost utilizate conform destinației, cu siguranță, astăzi am fi fost într-o cu totul altă situație. Angajamentul nostru la nivelul partidului este să utilizăm aceste fonduri, atunci când ele vor veni, exclusiv pentru finanțarea operațiunilor legate de implementarea dezideratului unificării R. Moldova cu România.

– Ce vă propuneți să faceți anul acesta?

– Obiectivul nostru este să comunicăm cu cetățenii și să încercăm să-i convingem pe cât mai mulți din ei să adere la obiectivul nostru major – unificarea R. Moldova cu România. În total, avem o sută de puncte pe care le asumăm în program și toate acestea le-am gândit pentru a apropia realizarea acestui obiectiv primordial.