Într-un interviu pentru Radio România, Natalia Gherman a explicat că Chişinăul se bazează în continuare pe sprijinul României pentru integrarea europeană dar doreşte şi mai multe investiţii româneşti în Republica Moldova.
Carmen Gavrilă: Am auzit dinspre preşedinţia lituaniană a UE, chiar la Reuniunea Diplomaţiei Române, prin vocea ministrului de externe lituanian, îndemnuri la echilibru în ce priveşte aşteptările pe care să le aibă România şi Republica Moldova de la summit-ul de la Vilnius.
Natalia Gherman: În cazul Republicii Moldova ne pregătim pentru parafarea Acordului de asociere, care cuprinde şi Acordul de liber schimb, cuprinzător şi aprofundat, între Republica Moldova şi UE. Nu este posibil să fie semnat acest acord la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, /odată/ ce negocierile au fost finalizate în luna iunie curent şi urmează a fi efectuate în mai multe proceduri de ordin juridic şi chiar tehnic. Ceea ce se va reuşi realmente este parafarea acestui acord însă pentru perioada post-Vilnius ne propunem finalizarea tuturor aspectelor procedurale, astfel încât să putem semna Acordul de asociere cu zona de liber schimb cel târziu în toamna lui 2014. Pentru noi această perioadă va fi una crucială deoarece trebuie să reuşim să implementăm toate obiectivele agendei europene a Republicii Moldova pe perioada mandatului actual a Comisiei Europene şi a Parlamentului European şi pe perioada mandatului Guvernul şi Parlamentului de la Chişinău.
Carmen Gavrilă: S-a discutat foarte mult în opinia publică despre eventualitatea ca semnale mai puţin încurajatoare dinspre UE, nu pe măsura aşteptărilor Chişinăului, să încurajeze alte forţe politice care nu sunt la fel de entuziasmate de integrarea europeană a Republicii Moldova, forţe politice interne. În ce măsură guvernul a pregătit un plan de contingenţă pentru un asemenea caz, în care, la Vilnius, de exemplu, Republica Moldova nu ar pri mi atât de mult cât aşteaptă?
Natalia Gherman: Planuri întotdeauna există şi trebuie să fie pregătite din timp, avându-se în vedere şi anumite forţe politice din interiorul ţării care nu sunt tocmai proeuropene. În perioada care a rămas până la summit-ul de la Vilnius urmează să desfăşurăm şi un efort important de comunicare publicului larg, societăţii civile, tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, despre obiectivele agendei proeuropene a guvernului de la Chişinău, despre aşteptările realiste pe care le avem împreună cu partenerii noştri din statele membre ale UE şi Comisia Europeană şi aşteptările noastre sunt transformate într-o listă a etapelor şi a deciziilor foarte concrete care la această etapă sunt obiective şi realiste. M-am referit deja la parafarea Acordului de asociere şi a Acordului privind zona de liber schimb, care este parte componentă a Acordului de asociere. ne aşteptăm de asemenea şi la o apreciere pozitivă, adecvată, în primul rând, a eforturilor întreprinse de autorităţile Republicii Moldova în implementarea condiţionalităţilor reflectate în planul de acţiuni moldo-comunitar pe domeniul liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Ne aflăm la ultima etapă de implementare a acestor condiţionalităţi. Vom transmite raportul de implementare către mijlocul lunii septembrie Comisiei Europene, ne aşteptăm la o reacţie şi apreciere pozitivă a acestui for în cadrul summit-ului. Decizia nu va fi luată la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, va fi făcută o evaluare a efortului de implementare a planului de acţiuni. Ceea ce este important de reţinut e perioada post-Vilnius când statele membre ale UE şi Parlamentul European urmează să ia această decizie importantă pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova.
Carmen Gavrilă: Ce acţiuni aveţi în vedere pe lângă cancelariile europene după Vilnius pentru schimbarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, dat fiind că nu este exclus ca în această perioada în care toată Europa este foarte atentă la chestiuni care ţin de imigraţie, să riscaţi să nu aveţi acordul politic?
Natalia Gherman: Implementarea întocmai a tuturor condţionalităţilor tehnice reflectate în acest plan de acţiuni este de fapt un argument forte al guvernului de la Chişinău. Ne-am asumat acest angajament benevol şi, pe parcursul ultimilor ani de zile, l-am şi implementat cu multă dedicaţie şi angajament. Am avut parte de mai multe misiuni de evaluare care au venit din partea statelor membre ale UE şi ale Comisiei Europene, care au reflectat aceste progrse obţinute de noi în foarte multe domenii în rapoartele lor de progres. Aceste rapoarte sunt examinate minuţios în capitalele occidentale. Deocamdată, nota care nouă ne este pusă este una pozitivă. Aşteptările noastre sunt ca în baza acestor evaluări şi aprecieri foarte concrete făcute de experţi cu competenţă şi profesionalism în domeniu va fi luată şi decizia finală. Decizia…recomandarea se va face de către CE; dacă va fi susţinută de Consilul statelor membre ale UE şi Parlamentul European, atunci decizia poate fi definitivată chiar în prima jumătate a anului 2014, ceea ce este un element de importanţă şi concentrare maximă în perioada post-Vilnius şi pentru noi şi pentru colegii noştri din România, care împărtăşesc pe deplin acest obiectiv, dar şi pentru un şir de state susţinătoare ale demersului european al Republicii Moldova. Ne aşteptăm la această decizie adecvată fără imixtiuni de ordin politic sau geopolitic, deşi înţelegem foarte bine că toate deciziile, mai ales luate de către UE sunt eminamente politice. Ne aşteptăm, de asemenea, la o abordare diferenţiată, or acesta este un element important în cadrul politicii UE de parteneriat estic, din care face parte şi Republica Moldova. Consider că va fi în detrimentul fiecărei ţări membre a parteneriatului estic şi a politicii de parteneriat la general dacă se va lua decizia în baza unei abordări regionale. Deci o asemenea abordare nu ar facilita şi nu ar încuraja promovarea pe mai departe a reformelor în domeniile justiţiei şi afaceri interne şi nu va mobiliza societăţile în statele respective de mai departe. şi aici mă refer în primul rând la Republica Moldova, care este în avangarda implementării condiţiilor pe liberalizarea regimului de viză.
Carmen Gavrilă: Are Chişinăul vreo soluţie în momentul în care să spunem că Republica Moldova primeşte mult dorita facilitare a regimului de vize? Cum va fi aplicat acest lucru pentru cei care locuiesc în Transnistria, dat fiind că în Transnistria există tot felul de personaje dubioase care fac trafic de arme şi aşa mai departe?
Natalia Gherman: Liberalizarea regimului de vize ar trebuie să fie aplicată pentru toţi cetăţenii cu acte în regulă ai Republicii Moldova, ceea ce înseamnă pentru noi şi un argument important în efortul de soluţionare a conflictului transnistrean şi reunificare a Republicii Moldova. De fapt, acest argumemt este atât de convingător şi de concret încât de la momentul lansării procesului de implementare a planului de acţiuni avem deja peste 50% din regiunea transnistreană care a aplicat şi obţinut paşapoartele biometrice ale Republicii Moldova.
Carmen Gavrilă: Credeţi că pe viitor populaţia de acolo ar putea să reprezinte un punct de presiune asupra autorităţilor autointitulate transnistrene?
Natalia Gherman: Aceasta este, bineînţeles, una din aşteptările noastre majore, deoarece argumentele pe care le punem la dispoziţie din contextul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova sunt pe înţelesul cetăţeanului simplu. Vorbim şi despre mobilitatea sporită datorită liberalizării regimului de vize care este relevant pentru toate familiile, pentru fiecare cetăţean. Vorbim despre un grad de securitate sporită pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi aici mă refer la întrebarea dvs precedentă. Atunci când există un sistem de verificare şi documentare a populaţiei cu inclusiv avându-se în vedere cerinţele documentelor biometrice, putem să ne asigurăm că tot felul de elemente criminale care uneori nici nu sunt autohtone, deci sunt veniţi de peste hotare, nu vor avea acces la aceste beneficii de care se bucură cetăţenii UE şi de care se vor bucura, eventual, cetăţenii Republicii Moldova în procesul de apropiere la UE. Ne referim aici şi la acordul de comerţ liber între Moldova şi UE care, în perspectivă, va aduce foarte multe beneficii, conform studiilor de impact realizate atât de experţii din Republica Moldova, cât şi de cei străini. În calitatea mea anterioară de negociator şef din partea guvernului pentru conducerea Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb cu UE, am întreprins un efort conştient de invitare a reprezentanţilor administraţiei de la Tiraspol la toate rundele pe care le-am avut la Chişinău şi la Bruxelles, de negociere a acordului de liber schimb. Nu poţi nega faptul şi adevărul precum că Acordul de liber schimb va moderniza economia Republicii Moldova, inclusiv a regiunii sale transnistrene, va aduce în raporturile comercial-economice acea doză importantă de transparenţă, predictibilitate şi va spori competitivitatea intreprinderilor, agenţilor economici de pe ambele maluri ale Nistrului, ceea ce va duce la posibilităţi sporite de efectuare a exporturilor şi de atragere a investiţiilor, a importantelor investiţii europene în economia ţării. Nu e de uitat faptul, în contextul actual, că agenţii economici din regiunea transnistreană deja efectuează comerţ cu UE în proporţie de aproape 40%. Deja se conştientizează faptul că raporturile economice cu UE sunt mult mai sigure, mult mai stabile şi avantajoase, dar aici stabilitatea aş vrea să o evidenţiez în primul rând, în comparaţie cu relaţiile economice cu partenerii din est.
Carmen Gavrilă: Care este în acest moment stadiul negocierilor în formatul 5+2 şi care este acel statut special pe care Chişinăul este pregătit să-l ofere regiunii transnistrene?
Natalia Gherman: Din păcate, negocierile în formatul 5+2 trec printr-o perioadă mai dificilă, eu aş spune de stagnare, din cauza comportamentului intransigent al regimului de la Tiraspol şi lipsei unei agende unice din partea mediatorilor. O abordare coordonată, uniformă referitor la perspectivele acestui proces din partea mediatorilor ar fi de natură să impulsioneze şi să dinamizeze procesul de negocieri. şi ceea ce este foarte important este necesitatea redeschiderii aşa-numitului "coş numărul 3" despre care se vorbeşte în cadrul negocierilor, ceea ce ţine de aspectele viitorului statut. Din păcate, mediatorii Federaţiei Ruse, în primul rând, nu consideră că a venit timpul pentru abordarea aspectelor viitorului statut al regiunii transnistrene. Noi considerăm că în momentul a sosit de mult, deoarece fără conturarea unui model al soluţionării definitive a conflictului este foarte greu să rezolvi probleme foarte concrete, de natură tehnică, de natură comercială, economică şi alte elemente de cooperare sectorială, deoarece nu putem permite divizarea nici a spaţiului financiar, economic unic, pe care va trebui să-l construim drept element al statutului. Ceea ce este important de reţinut e faptul că orice soluţionare va trebui să fie bazată pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi oferirea regiunii transnistrene un statut de autonomie în cadrul unui stat suveran şi teritorial integru.
Sursa: Curierul National
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
