Guvern

(INTERVIU) Pentru 2013 sunt prevăzute circa 200 de proiecte cu finanțare externă

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că fondurile de asistență ale UE au ajuns în R. Moldova la un nivel de 41 euro pe cap de locuitor. Lucreția Ciurea, șefa Direcției asistență externă din cadrul guvernului, ne-a explicat cine dă bani pentru dezvoltarea țării noastre și ce angajamente trebuie să-și asume guvernul ca să obțină finanțări externe. 

– Dnă Lucreția Ciurea, care sunt principalele surse externe de finanţare ale Republicii Moldova?
– Principalele surse de finanțare externe sunt Asistența Oficială pentru Dezvoltare (ODA) acordată de către guvernele statelor dezvoltate, instituțiile financiare internaționale (FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană) pentru realizarea programelor și politicilor de dezvoltare ale R. Moldova. Un rol aparte în calitate de parteneri de dezvoltare (donatori) pentru R. Moldova îl are Uniunea Europeană și cele 27 de țări membre. Nu toate țările membre ale UE au prezență activă ca donatori în RM. Aș menționa aici o cooperare mai activă cu guvernele Suediei, României, Poloniei, Austriei, Cehiei etc. Guvernul Statelor Unite ale Americii, guvernele Republicii Populare Chineze, Japoniei, Turciei, la fel, se numără printre donatorii importanți ai RM. De asemenea, să nu uităm de structurile multilaterale care susțin RM în cursul de dezvoltare: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Organizațiile Națiunilor Unite, alte instituții financiare internaționale, precum BERD, BEI, BDCE etc.

– Ce angajamente trebuie să-și asume guvernul pentru a beneficia de finanțări externe?
– După cum am menționat anterior, asistența este acordată RM cu obiectivul de a susține programe și strategii de dezvoltare ale țării. Respectiv, angajamentele guvernului țin în mare parte de implementarea reformelor structurale, politicilor de dezvoltare a economiei de piață, asigurarea drepturilor omului, precum şi protecţia socială a cetăţenilor. Angajamentele guvernului pentru orice finanțare externă depind de specificul asistenței care se atrage – este asistența financiară nerambursabilă sau sunt împrumuturi de stat. Orice obligație este parte componentă a acordurilor financiare semnate între părți – R. Moldova și/sau guvernul și donatorul. Atunci când este atrasă asistența externă sub formă de împrumut, bineînțeles că obligația principală a guvernului este de a rambursa aceste mijloace financiare. În celelalte cazuri, obligațiile țin de implementarea politicilor și reformelor agreate între părți.

– Care sunt cele mai semnificative proiecte în 2012 ce au fost sprijinite financiar din surse externe?
– Aș menționa că, în 2012, cele mai semnificative proiecte realizate cu suportul financiar din surse externe țin de reabilitarea infrastructurii rutiere, aprovizionare cu apă și canalizare, reabilitarea spitalelor și centrelor de medicină primară, proiecte de eficiență energetică, precum și proiecte în agricultură și activități nonagricole în localitățile rurale. De asemenea, pe parcursul anului, au fost implementate și proiecte ce țin de domeniul bunei guvernări – reforma administrației publice, e-guvernare și sporirea capacităților instituțiilor centrale (Agenția Achiziții Publice, ANPC, CEC, parlament etc.).

– Ce procent din acest ajutor a ajuns în teritoriu pentru dezvoltarea localităţilor rurale şi raionale?
– Ca să fiu sinceră, nu avem o statistică separată în monitorizare, dar dacă facem o analiză aproximativă, atunci cifrele ar arăta o pondere mare a resurselor externe care ajung în teritoriu pentru dezvoltarea localităților rurale și raionale. Înainte de a vă da câteva exemple de proiecte implementate în regiunile ţării, doresc să menţionez că practic toate proiectele de asistenţă externă, direct sau indirect, au un impact regional. Atât proiectele care au ca obiectiv susţinerea dezvoltării sectorului privat, cât şi proiectele orientate spre susţinerea dezvoltării regionale. Aș exemplifica cele mai mari, cum sunt reabilitarea drumurilor, apeductelor și infrastructurii sociale (școli, grădinițe, centre de medicină etc.), precum și cele care se referă la sectorul agricol. Analizând lista proiectelor în derulare pentru anul 2012, pot afirma că peste 70 la sută din resursele financiare au fost prevăzute pentru implementarea proiectelor pe teritoriul întregii țări.

– Există percepţia că, oricâte milioane de euro ar primi R. Moldova, oamenii vor continua să trăiască în sărăcie. De ce ajutorul financiar extern nu se face simţit de majoritatea populaţiei?
– Am impresia că această percepție este caracteristică pentru toate țările în curs de dezvoltare! Dar dacă e să urmărim dezvoltarea istorică a țărilor pe parcursul mai multor ani, atunci se vede că multe țări au trecut din categoria țărilor în curs de dezvoltare la cele dezvoltate. Sunt mai mult decât sigură că și R. Moldova este pe această cale. Toate rapoartele privind nivelul de trai arată diminuarea indicatorului ce ține de sărăcia absolută. Ajutorul financiar extern ca pondere în PIB constituie circa 7,7% (datele anului 2010), iar în veniturile bugetului public național circa 20%. E mult sau puțin? Remitențele care sunt de trei ori mai mari decât ajutorul financiar extern sunt probabil mai bine resimțite de către populație, deoarece sunt transferate direct pe conturile personale.

Cred că rezultatele proiectelor realizate cu suportul finanțărilor externe pot fi simțite de majoritatea populației. Schimbările sunt evidente când ne deplasăm pe drumuri reabilitate, utilizăm apa din apeductul reconstruit sau când copiii merg la școli și grădinițe unde au fost îmbunătățite condițiile. Bineînțeles, sunt încă multe probleme care trebuie depășite. Dar pentru obținerea rezultatelor palpabile este nevoie de timp. Avem mai puține proiecte de scurtă durată. Majoritatea proiectelor realizate cu asistența externă au un termen de trei-cinci ani.

– S-a calculat oare capacitatea R. Moldova de absorbție a fondurilor externe?
– Cred că au fost mai multe studii și tentative de a face calcule și estimări a capacității de absorbție a fondurilor externe de către R. Moldova. Opinii sunt diferite și factori care influențează capacitatea de absorbție tot sunt diferiți. Am să vă prezint doar câteva cifre, deoarece acestea spun câteodată mai mult decât cuvintele.
În 2010, prin Asistența Oficială pentru Dezvoltare (ODA), au fost transferate 448 mln. dolari SUA pentru realizarea proiectelor în sectorul guvernamental și public. În 2011, numai UE a transferat circa 110 mln. euro (dintre care suport bugetar circa 75,2 mln. euro). Pe de altă parte, tot mai des se menționează că am putea valorifica mai mult, dacă autoritățile publice locale ar avea posibilități mai mari să gestioneze proiecte cu suportul resurselor externe. Trebuie să recunoaștem că, odată cu creșterea volumului de asistență externă, guvernul trebuie să întreprindă măsuri semnificative de dezvoltare continuă a capacităţilor de absorbție și de gestionare a resurselor externe.

– Fondurile externe includ și creditele pe care le ia guvernul de la băncile europene?
– Da, desigur. 

– Ce sumă așteaptă guvernul să obțină de la partenerii externi în 2013?
– Conform prevederilor proiectului Legii Bugetului pentru anul 2013, sumele estimative ale resurselor externe sunt de circa 260 mln. euro.

– Ce proiecte se vor afla în derulare anul viitor, cu finanțarea externă?
– Lista este mare, incluzând peste 200 de proiecte prevăzute pentru anul 2013. Cele mai importante rămân, în continuare, cele ce țin de reabilitarea drumurilor naționale, aprovizionarea cu apă și canalizare, reconstrucția și dotarea cu echipamente a spitalelor, sectorul agricol, e-guvernarea, reforma sectorului justiției etc. 

– În afară de guvern, prin ce filieră mai pot să vină în R. Moldova fondurile externe?
– În afară de guvern care atrage resurse externe pentru programele de dezvoltare, sectorul privat și cel neguvernamental, de asemenea, obțin fonduri din afară. Desigur, aceste sectoare o pot face mai dificil, deoarece creditorii iau în calcul riscul de țară în timp ce evaluează credibilitatea potențialului debitor care solicită resurse externe. Sectorul neguvernamental cooperează tot cu partenerii neguvernamentali din afara țării sau cu diverse fonduri internaționale care acordă resurse pentru realizarea proiectelor de parteneriat. Și nu în ultimul rând, este de menționat fluxul de fonduri externe ale investitorilor străini care lansează afaceri în R. Moldova.
Ion Macovei

În ultimii șase ani, sprijinul financiar al UE acordat R. Moldova s-a majorat de cinci ori, de la 25 milioane de euro în 2006 la 122 milioane de euro în 2012. 

Puteţi urmări ştirile Timpul.md şi pe Facebook!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.