Social

Învățământ moldovenesc pentru străini

Aceștia sunt tinerii care au plecat la mii de kilometri departe de casă, pentru a-și urma visul într-o țară despre care știau doar că este undeva în Europa.

În fiecare an, peste o mie de studenți din diferite țări ale lumii sunt înmatriculați la instituțiile de învățământ din Moldova. Chiar dacă unii cred că motivul pentru care aceștia aleg să stea departe de cei dragi cel puțin șase ani, este taxa de studii avantajoasă, lucrurile nu stau deloc așa, ba mai mult, ținând cont de prețul călătoriei, taxele pentru legalizarea șederii, asigurarea unui loc de trai, per ansamblu costul studiilor este mai mare, decât dacă ar studia în țara de origine.

Tinerii sub 21 de ani nu pot studia medicina

„Pentru noi nu a contat atât de mult taxa de studii, în Israel arabii sunt marginalizați, ei nu se pot integra în societate. De asemenea, tinerii sub 21 de ani nu pot studia medicina. Nu am vrut să pierd trei ani, astfel că am ales să vin aici”, spune Marah Khalaila, o tânără de 18 ani din Israel, care își face studiile la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”. Tânăra spune că și-a dorit de mică să se facă doctoriță și, deși i-a fost greu să-și convingă părinții să-i permită să vină în Moldova, anul acesta a fost înmatriculată la USMF. „Inițial mi-au zis să încerc să învăț în Israel, dar la noi este mai greu. Ar fi trebuit să aștept trei ani ca să pot intra la facultate, dar medicina se învață cel puțin șase ani, în afară de anii de specializare, și n-aș fi vrut să pierd trei ani. În plus, nu am venit singură, sunt cu vărul meu aici”, povestește studenta. Deși recunoaște că trebuie mult să înveți la medicină, Marah nu regretă alegerea.

Întrebată fiind de ce a ales Moldova, chiar dacă nu știa mare lucru despre țara noastră, Marah Khalaila spune că prietenii și cunoscuții care au învățat în Moldova au încurajat-o, iar faptul că nu este nevoie de acel an pregătitor, întrucât lecțiile se predau în limba engleză, a fost un alt motiv convingător. Dar aceasta nu înseamnă că tinerii nu învață limba română. „Ne este cam greu să ne integrăm în societate și să comunicăm cu studenții moldoveni, pentru că nu știm limba, de aceea facem ore de română și ne-am dori s-o însușim mai repede”, spune Marah.

„Când sunt în public și vorbesc araba, unii se uită destul de urât la noi”

Chiar dacă primele zile la Chișinău pentru Raja Clias, un tânăr din Israel, au fost sumbre și dezamăgitoare, mai târziu, după ce a cunoscut orașul și-a schimbat părerea. „Îmi place mâncarea la Chișinău, nu este deloc ciudată ca în Europa. Mă gândeam că voi sta aici șase ani și nu voi putea mânca bucate arăbești, iar după ce-am venit, am descoperit și restaurante cu specific arăbesc, deși nu e chiar ca mâncarea de-acasă”, recunoaște tânărul. Raja spune că a îndrăgit orașul, dar faptul că știe prea puține cuvinte în română încă nu-i oferă libertatea de a comunica cu băștinașii. Singurul fapt care-l deranjează sunt stereotipurile negative care persistă în societate în ceea ce privește persoanele de origine arabă. „Eu știu că sunt arabi care se comportă urât, dar sunt și arabi care sunt buni, la fel ca și moldovenii, sunt buni și răi, ca peste tot, de altfel. Spre exemplu, când sunt în public și vorbesc araba, unii se uită destul de urât la noi, deși nu am făcut rău nimănui, doar vorbim”, remarcă Raja, la fel student al USMF.

Nici Saleh Khalaila nu știa foarte multe despre Moldova, în schimb știa că tinerii care au învățat aici au susținut cu succes examenele de echivalare a diplomelor în Israel, iar acum muncesc.

„La început am studiat medicina în Cehia, dar nu prea a mers, așa că m-am întors în Israel, unde am început să studiez la o facultate cu profil tehnic, dar nu este ceea ce-mi doresc, așa că am renunțat pentru a veni în Moldova”, povestește Saleh.

„Aici îmi place totul, cu excepția șoferilor de taxi”

I-a fost greu să se despartă de ai lui pentru a veni la studii, cu toate acestea, tânărul nu știe dacă se va mai întoarce acasă după absolvire, și se gândește să rămână în Moldova, dacă până atunci va face parte din UE. „Aici îmi place totul, cu excepția șoferilor de taxi care încearcă de fiecare dată să ne păcălească și ne cer de cinci ori mai mulți bani, atunci când văd că suntem străini”, spune Saleh.

Când vine vorba de problemele lingvistice existente în Moldova, tinerii spun că deja s-au confruntat cu ele. „Moldovenii nu vorbesc româna literară, ci e un amestec din mai multe limbi. Mai mult decât atât, atunci când spun în engleză că nu înțeleg româna, toată lumea mă întreabă dacă știu rusa. Lumea consideră că una din aceste două trebuie s-o cunoști cu siguranță”, explică Raja. Iar Marah subliniază: „Am întrebat un prieten ce limbă trebuie să învăț dacă vin în Moldova, și mi-a spus că trebuie să știu două limbi, și româna, și rusa, pentru că aici oamenii vorbesc două limbi. Noi am ales româna, poate mai târziu vom studia și rusa, dar deocamdată, nu”.

Potrivit statisticilor, în anul academic 2011-2012, în R. Moldova erau peste 3200 de studenți și doctoranzi din diferite țări.


Valeriu Chicu, prorector pe relații internaționale, USMF



Procesul de admitere a fost finalizat. În ultimii ani avem constant circa 300 de studenți străini anual. Aceasta se datorează faptului că dispunem de reprezentanțe în aceste țări, organizăm diverse evenimente acolo unde le prezentăm oferta, în plus, avem deja generații de medici care s-au întors în țările lor de baștină și care povestesc unde au învățat. Un mare avantaj pentru ei este faptul că aici pot studia medicina în limba engleză, fără a fi nevoie de un an pregătitor, învățând în paralel și limba română, astfel ca în anul patru studenții străini să poată deja comunica liber în română. Studiile le facem în limbile română, rusă, engleză și franceză.
Majoritatea tinerilor vin la studii în baza taxei de studii, dar există și un număr foarte mic de tineri care vin în Moldova în baza unor acorduri interguvernamentale.

Probleme cu care se confruntă sunt multe, acestea apar de obicei din cauza diferențelor de concepții, tradiții și religie. Există anumite obiceiuri, modele de comportament care în țările de origine sunt normale, dar care pentru noi sunt ieșite din comun. În rest, studenții străini nu se deosebesc cu nimic de cei moldoveni, la fel mai chiulesc de la ore, mai fac tot felul de gafe.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *