Dezvăluirile foștilor pepecediști Sergiu Burcă și Ion Neagu, în care a crezut toată Moldova, precum că Vlad Cubreacov a fost ascuns în 2002, într-un apartament de la ultimul etaj de pe str. Ismail 84, au dus ancheta pe o pistă falsă. Acest lucru îl demonstrează atât cercetările la fața locului, efectuate de TIMPUL, cât și rezultatul testării la poligraf. Posibil că cei doi au spart tăcerea în privința dispariției lui Cubreacov, urmărind cu totul alte scopuri decât scoaterea la iveală a adevărului. Oricum, implicarea lui Roșca în „răpirea lui Vlad” pare la fel de evidentă. Cu atât mai mult, cu cât unii foști membri ai PPCD susțin că, în iarna lui 2002, șeful partidului le-a propus și lor să dispară.

Amintim că, în toamna lui 2007, Sergiu Burcă, ex-vicepreședinte al PPCD, și Ion Neagu, ex-secretar general al partidului, și-au anunțat decizia de a descoperi adevărul despre modul în care Roșca ar fi organizat dispariția lui Cubreacov în perioada 21 martie – 25 mai 2002, după ce ar fi primit un șir de mesaje de amenințare, inclusiv cu moartea… Potrivit lor, ideea ca cineva dintre ei să dispară, pentru a aduna mai multă lume la Marea Adunare Națională din 31 martie, a apărut în seara de 21 martie, în biroul lui Roșca. Amintim că Burcă relata în cadrul unui interviu pentru „Jurnal de Chișinău” că mai târziu a fost trimis de Roșca ca „să vadă băiatul”. Când însă a avut loc această presupusă vizită, se pare că nici el nu știe. Inițial, el spunea că aceasta s-a întâmplat peste zece zile după dispariție, apoi – peste o lună, după care dădea asigurări că a fost la Vlad în luna mai. Potrivit lui Burcă, el a fost condus acolo de Dinu Jidraș, fostul șofer al lui Roșca, care a oprit mașina sub podul de la Albișoara, după care cei doi s-au ridicat pe jos până la blocul cu numărul 84, de pe str. Ismail, unde locuiește ex-deputata PPCD Valentina Șerpul. În fața clădirii, au fost întâmpinați de către fratele Valentinei, Nicolae Șerpul, care i-a condus „la băiat”.

Foto 1

Iată cum descria Burcă drumul spre apartamentul ascuns: „Apartamentul se afla la ultimul nivel al blocului cu 9 etaje. Dar nu la etajul nouă, ci deasupra. Geamurile nu erau din astea mari, ci mici, dreptunghiulare. Dacă te duci la magazinul „Unic” şi te uiţi, vezi geamurile acelea sus (foto 1). Am mers pe scări, toate etajele. Era întuneric. El (Șerpul – n.r.) a deschis uşa şi eu am intrat. I-am auzit vocea lui Cubreacov, care a întrebat cine-i. I-am spus că sunt eu. Atunci a aprins lumina. Era nebărbierit, speriat… Avea ziare, era televizor… M-a servit cu o cafea pe care am băut-o la bucătărie”.

Peste un an, Burcă ne-a făcut și nouă o descriere similară a acelui apartament, precizând că era confortabil, că avea podul nivelat și că între etajul 9 și nivelul supraetajat exista o scară de acces, specială.

Apartamentul lui Șerpul nu are geamuri dreptunghiulare

Investigațiile noastre au început în 2008. Fără a pune la îndoială mărturiile celor doi, am vrut să vedem și noi ce se află în prezent în tainica încăpere. Am aflat că apartamentul Valentinei Șerpul se află la etajul opt, iar la etajul nouă, deasupra, locuiesc alți oameni. Până aici, toate ferestrele sunt de dimensiuni obișnuite. Scara specială, despre care vorbea Burcă este una mică, de fier, închisă cu o ușă din gratii (foto 2). Am întrebat vecinii cum am putea să găsim cheia de la acea ușă și ei ne-au sfătuit să ne adresăm tehnicienilor de la ascensoare. Când i-am întrebat dacă sus există vreun apartament, vecinii ne-au privit nedumeriți și ne-au asigurat că „acolo e etajul tehnic”.
 
 
Foto 2

Foto 3

Cei de la ascensoare ne-au deschis cu plăcere ușa din gratii. Am descoperit o încăpere îngustă, înconjurată de alte trei uși și de o fereastră, ce dă spre curtea blocului,  nu spre „Unic”. Prima ușă, de fier, duce într-o debara plină cu vechituri și fără geamuri. A doua duce în cabina ascensorului – o cămăruță de vreo doi metri pătrați și fără ferestre. Prin a treia ușă, foarte mică, poți să treci doar îndoit (foto 3), ca să te trezești într-un spațiu și mai strâmt, cu podul aplecat şi cu o fereastră mare, pătrată, de pe care se vede acoperişul blocului. Ca să pătrunzi de aici la geamurile dreptunghiulare, unde s-ar fi aflat ascunzișul lui Cubreacov, există o singură cale – să te miști, ca guzganul, în patru labe, sau să te târâi soldățește pe sub o mulțime de țevi (foto 4). Podeaua este de ciment și plină de țevi. Podul este aplecat (foto 5, 6) și nici urmă de viață, cu excepția unei saltele care se vede că a fost încălzită de vreun boschetar…

Burcă se eschivează să ne arate apartamentul inexistent

Am examinat acest spațiu în repetate rânduri, fără să găsim barem o cât de neînsemnată urmă de construcție. Dacă acum zece ani aici a fost un apartament, Burcă și Cubreacov puteau să intre în el doar pe brânci. L-am întrebat pe Burcă dacă prin apartament erau multe țevi și el a negat. Și ușa, ne-a asigurat el, era de mărime firească. Când i-am spus că, de fapt, lucrurile stau altfel, Burcă a presupus că, între timp, acolo s-au efectuat construcții. Ca să observăm diferența, am mers cu cei de la lifturi la etajele tehnice ale celorlalte șase scări ale blocului. Peste tot am descoperit aceeași priveliște.

Foto 4

Atunci l-am rugat pe Sergiu Burcă să meargă și să ne arate el însuși locul unde a fost ascuns Vlad. Ne-a spus să-l telefonăm într-un weekend, dar nu a mai răspuns la apelurile noastre. Peste vreun an, am revenit la el cu aceeași rugăminte. Am convenit și cu Valentina Șerpul să accepte o confruntare cu Burcă  și ea a fost de acord. Însă el, ca și data trecută, ne-a spus să-l sunăm în zilele de odihnă, când de asemenea nu ne-a mai răspuns la telefon. Aceeași situație s-a repetat de cel puțin patru-cinci ori.

„Să-l fi închis pe Cubreacov într-o debara?”

N-am publicat acest material timp de câțiva ani, admițând că există o confuzie la mijloc. Între timp, am stat de vorbă și cu tehnicienii de la ascensoare, care lucrau în blocul de pe str. Ismail 84 în anul 2002. Petru Panuş nu se îndoiește că acolo nu a trăit nimeni: „Întotdeauna aveam acces liber la etajele tehnice, unde n-au fost niciodată spații locative. Acolo n-ai cum să trăiești, dar nu încă să-ți faci apartament cu bucătărie”. Colegul său, Mihai Panuş, care a lucrat aici de la darea în exploatare a clădirii, confirmă: „Am auzit că a dispărut Cubreacov aista, dar nu acolo a fost. Spațiile de la etajul tehnic nu pot fi lărgite. Să-l fi închis într-o debara? Cum putea să stea el acolo?”. Despre imposibilitatea de a construi un apartament la ultimul etaj al blocului cu pricina ne-au vorbit și responsabili ai Primăriei Chișinău, dar și Ala Neicovcean, șefa Întreprinderii de deservire a fondului locativ, care gestionează clădirea. „Acolo sunt numai țevi de încălzire, de apă fluvială, de apă caldă, și niciun metru nu e dat în arendă”, a precizat Neicopcean.

Foto 5

Astfel, nu ne rămâne decât să presupunem că cineva i-a arătat lui Burcă geamurile dreptunghiulare de afară, de unde acestea chiar par a fi mici, după cum s-a exprimat el. Apoi, acel cineva putea să-l asigute că „fratele Vlad” a fost închis acolo. De-ar fi intrat însuși Burcă în încăperea respectivă, ar fi fost mai rezervat în declarații… Surse din procuratură, care au avut acces la dosarul Cubreacov, ne-au spus că și testarea cu detectorul de minciuni a lui Burcă și a lui Neagu a stabilit că cei doi mint.

Nu a existat nicio confruntare între Burcă și Șerpul

Menționăm că dezvăluirile lui Burcă și Neagu au ajutat Procuratura Generală să redeschidă dosarul Cubreacov după alegerile locale din 2007, când PPCD refuza să coalizeze în unele localități cu PCRM. Nu se știe ce le-a venit atunci procurorilor, ca să-i audieze pe cei doi încă o dată, în cadrul unui dosar suspendat, dacă n-ar fi știut că aceștia își vor schimba depozițiile… Ulterior, procuratura a anunțat că efectuează acţiuni de urmărire penală diametral opuse celor anterioare, care s-au axat pe răpirea lui Cubreacov. Pe atunci se vehicula ideea că astfel Voronin îl șantajează pe Roșca. Mai mult, procurorii nici nu l-au invitat pe Burcă ca să le arate apartamentul cu pricina, nici nu i-a organizat acestuia, nici lui Neagu, o confruntare firească cu Nicolae și Valentina Șerpul. „Îl vedeam pe Burcă pe la mitinguri, ba apărea, ba dispărea, dar n-am schimbat nicio vorbă. Vreau să-l întreb acum, de față cu procurorii: „Tu ce, ai halucinații?”, afirmă Nicolae Șerpul.

Or, se pare că aveam de-a face cu un scenariu bine pregătit. De fapt, în scurt timp, procurorii au renunțat la versiunea respectivă. Iar la 6 martie 2008, ex-viceprocurorul general, Vitalie Pascari, declara că s-a revenit la versiunea declarată de Cubreacov și dădea asigurări că dosarul nu va fi încheiat până când ai noștri nu vor avea acces peste Nistru. Astfel, în preajma alegerilor parlamentare din 2009, dosarul a fost pus iarăși pe linie moartă.

Reglare de conturi între cei doi și Roșca?

Un alt lucru ciudat ne-a fost dezvăluit de către Valentina Șerpul, care consideră că Neagu și Burcă au fost plătiți pentru declarațiile făcute. Ea spune că, la începutul lui august 2007, înainte ca Burcă și Neagu să meargă la procuratură, cineva i-a spart apartamentul în plină zi, fără să-i fi furat lucruri de valoare. „Am găsit apartamentul un pic răvăşit. Aveam bijuterii și alte lucruri scumpe, însă ei au furat doar un lănțișor ieftin, care era la vedere”, susține ex-deputata. Ea mai spune că s-a adresat la poliție, dar nimeni nu a venit la fața locului. La rândul său, Nicolae Șerpul, presupune că infractorii „fie că au vrut să vadă cum arată apartamentul, fie că au încercat să arunce vreo probă în el”. Surse din procuratură confirmă că, în dosarul Cubreacov, această spargere este consemnată.

Foto 6

Neagu și Burcă mai spuneau că Nicolae Șerpul l-a ascuns pe Cubreacov în noaptea dispariției, iar înainte de apariție, l-a trecut peste Nistru în portbagajul unei mașini. În replică, Șerpul susține că cei doi au ieșit cu asemenea declarații, pentru a-și regla conturile cu Roșca. „Știu că n-au împărţit ceva între ei – funcţii, mandate de deputat și, mă rog, au început să se războiască. Eu nici nu pot trece Nistrul, fiind persona non-grata în regiune și având deschise dosare penale după războiul din 1992”. Șerpul crede că procurorii nu știu unde a fost ascuns Cubreacov, căci, să fi știut, „atunci când au fost tensiuni între Voronin şi Roşca și apoi între Roșca și AIE, totul ar fi ieșit la iveală”.

Procurorii nu găseau un om foarte ușor de găsit…

În noiembrie 2009, noul procuror general, Valeriu Zubco, anunța că „se va depune efort pentru ca, la sfârşitul lui ianuarie 2010, dosarul răpirii lui Cubreacov să fie definitivat”. El punea în premieră semne de întrebare vizavi de declarațiile lui Burcă și Neagu: „Deocamdată nu se confirmă nici mărturiile lor iniţiale, nici cele de mai târziu”. La acel moment, se examinau ambele versiuni. „În ceea ce priveşte versiunea precum că răpirea sa a fost înscenată, trebuie clarificat dacă înscenarea a fost făcută cu sau fără ştirea lui Cubreacov”, menționa procurorul.

Una din cele mai importante probleme din cadrul dosarului, invocată de Zubco, era „dispariţia lui Dinu Jidraş”, şoferul care l-a dus pe Cubreacov acasă în noaptea „răpirii”: „Până în momentul de faţă, nu a fost stabilit locul aflării lui Jidraș. Am întreprins mai multe acţiuni pentru a-l găsi şi nu i-am dat de urmă”.

Stranie declarație, deoarece, în realitate, Jidraș este foarte ușor de găsit, chiar dacă se află la Paris. Încă în 2009, el explica jurnaliștilor că le-a lăsat părinților numărul de telefon la care poate fi găsit, dar nimeni nu l-a căutat. Referitor la vizita sa împreună cu Burcă pe str. Ismail 84, Dinu spunea că într-o zi l-a lăsat pe acesta la piața Cantemir, fără să știe pentru ce. E o nouă contradicție, dacă ne amintim că Burcă spunea că s-au oprit sub podul de la Albișoara.

Jidraș a fost oprit la Aeroport…

Pe Dinu l-am găsit și noi la fel de lesne. Ne-a spus că, fiind în Moldova, la părinți, a fost invitat la procuratură, deși anterior nimeni nu l-a căutat. Întrebat unde anume l-a lăsat pe Burcă în acea seară, el a refuzat să răspundă: „Sincer, nu vreau să declar nimic. Declaraţiile astea mi-au ieşit pe ochi. La Chișinău, am vorbit şi cu dl Burcă, şi cu dl Neagu, şi mă simt foarte neplăcut”. O nouă ciudățenie, potrivit lui Jidraș, a avut loc la Aeroportul Chișinău, când, la întoarcere, nu i s-a permis să urce în avion. „Spuneau că e o problemă cu biletul. Dar după trei ore de la decolare a avionului şi-au cerut scuze. Grănicerii mi-au dat de înțeles că au primit indicaţii să mă oprească”. La urmă, Dinu ne-a întrebat: „Nu vă pare bizar că eu sunt suspect în toată chestia asta?”. Da, în acest caz, totul pare a fi suspect. Deși l-au găsit pe Dinu și s-au scurs patru ani buni de la promisiunea lui Zubco, procuratura continuă să tacă…

Despre Durlești nu mai vorbește nimeni 

Un alt detaliu care nu poate fi trecut cu vederea. Până la declarațiile lui Burcă și Neagu, cel mai intens se vehicula ideea că Vlad Cubreacov ar fi fost ascuns într-o casă din Durlești, versiune trecută sub uitare ulterior. Astfel, putem admite că cei doi au încercat să ascundă locul unde s-a aflat „dispărutul” sau pur și simplu să anunțe încă o adresă falsă, pentru a încurca urmărirea penală. Doar și versiunea Durleștilor trezește semne de întrebare. Primii care au vorbit despre aceasta au fost ex-directorul SIS, Tudor Botnaru, și Ilie Ilașcu. „Nu l-a răpit nimeni. Ei singuri și-au „furat căciula” pentru a ridica populația să iasă în strada. L-am întrebat cândva pe un politician de aici de ce nu i-au deconspirat atunci, în 2002, când știau unde se află. Mi-a spus că e mai bine așa, pentru a-i avea la mână”, preciza Ilașcu în 2006.

Dar peste doi ani Ilașcu și-a schimbat declarațiile. Solicitat de TIMPUL, el  ne-a spus că a vorbit despre Durlești, ca să nu arate că ar cunoaște locul unde a fost ascuns Cubreacov. „Când nu vrei să fii chemat la procuratură, inventezi ceva. Ei, când văd că spui adevărul, pot să te anihileze. Nedorind aceasta, am spus că s-a furat singur și s-a ascuns la Durleşti. Aşa m-au lăsat în pace şi serviciile, şi procuratura”. Nu știm când Ilașcu afirma adevărul, fiindcă de data aceasta și el ne-a asigurat că Vlad a fost ascuns în… „casa de lângă Academie”, făcând trimitere la blocul de pe Ismail 84. Oricum, în acest caz, versiunea Durlești mai rămâne în picioare.

Dintre adresele de la Durlești s-a vorbit cel mai mult de cea a regretatului jurnalist Sergiu Cucuietu, găsit mort, într-o dimineață, de către nevasta sa. Deși au circulat diferite zvonuri cu privire la acest deces, dosarul medical al defunctului și mărturiile medicilor pe mâinile cărora el a murit, arată că jurnalistul a decedat de ictus cerebral. Și Svetlana Cucuietu, soția sa, este convinsă că soțul ei n-a avut nicio legătură cu dispariția lui Cubreacov: „Eram în RM în acea perioadă. Sergiu îl avea de idol pe Roşca și nici nu admitea că el l-ar fi ascuns pe Vlad”.

„Chiar să fi fost dl Roşca la Bucureşti, nu v-aş spune”

Nu putem exclude nici versiunea, precum că Vlad Cubreacov a fost dus în stânga Nistrului, cu știrea lui Roșca. După declarațiile lui Neagu și Burcă, Cubreacov și-a reiterat siguranța că, în periuoada dispariției, s-a aflat în Transnistria. El a spus că există o legătură întreținută de grupuri aflate în relații cu serviciile secrete, în care sunt implicate mai multe persoane, inclusiv Burcă și Neagu. De fapt, interesul Tiraspolului față de acest caz nu poate fi negat. Mai întâi, pentru că fostul șef al MGB-ului, Vladimir Antiufeev, a dat de înțeles că însuși Cubreacov și-a organizat răpirea. Iar în 2005, înainte de parlamentarele de la Chișinău, Tiraspolul a pregătit un film, care încearcă să dovedească că de dispariția deputatului PPCD se face vinovat Voronin…

În acest sens, pare important încă un detaliu din dezvăluirile celor doi. Ei spun că Roșca le-a propus să însceneze că cineva ar fi sunat-o pe Natalia Cubreacov și i-ar fi cerut un milion de dolari în schimbul eliberării soțului. astfel, menționau Neagu și Burcă, Roșca ar fi încercat să se aleagă cu un milion de dolari de la români. Cică Roșca a încercat să ceară banii de la Ion Iliescu, care l-a trimis la consilierul său, fostul șef al SRI, Ioan Talpeș. Burcă spune că românii nu i-au dat niciun răspuns și atunci el i-ar fi propus lui Roșca să ceară banii de la politicianul georgian Irakli Melașvili, pentru a anunța apoi România că trebuie să întoarcă respectiva sumă cu procente. Potrivit celor doi, Natalia urma să intre în piață cu o geantă, în care s-ar fi aflat banii, și să iasă fără ea… Banală poveste, căci anchetatorii care au lucrat la dosarul Cubreacov ne-au asigurat că fiece pas al Nataliei era controlat și că episodul cu banii a fost altfel. Telefoanele Nataliei fiind ascultate, s-a înregistrat că într-o zi un bărbat a sunat-o de la Tiraspol și îi cerea banii, stabilindu-i întâlnirea nu în piață, ci la Aeroportul Chișinău. În ziua stabilită, până și poliției i-a fost interzis accesul la Aeroport, unde au mers doar cei de la SIS, după care s-a anunțat că n-a venit nimeni…

TIMPUL s-a interesat despre spectacolul cu banii și la oficialii străini, pomeniți de Burcă și Neagu. Ion Iliescu ne-a spus că nu-şi aminteşte despre așa ceva, iar Talpeş ne-a răspuns: „Chiar să fi fost dl Roşca la Bucureşti, nu v-aş spune. Asemenea întrebări nu sunt de pus, mai ales în situaţia în care n-au avut efect”. La rândul său, Irakli Melaşvili ne-a declarat: „Nu ştiu pe cine au furat, dar n-am discutat niciodată cu Roşca pe tema asta. El a fost la mine în 2003, dar în 2002 nu l-am văzut”.

„Ce-ar fi, dacă ați dispare?”

Și planul de dispariție a unui membru al PPCD se pare că a fost pregătit din timp. Unii membri ai „Noii Generații”, organizația de tineret a partidului, ne-au spus, solicitând să le protejăm anonimatul, că Roșca le-a propus și lor să dispară. Unul dintre aceștia își amintește: „Cu câteva zile înainte de a dispărea Cubreacov, Roşca a vorbit în particular cu trei tineri, lideri ai mişcărilor de protest de la universităţi: „Ce-ar fi, dacă ați dispare? Am da vina pe comunişti, că se răfuiesc cu protestatarii”. Dar toți trei au refuzat”. Altul confirmă: „Cu o săptămână înainte de dispariție, Roșca a propus câtorva tineri să dispară, ca să aducă mai multă lume la Adunarea Naţională, pregătită pentru 31 martie. Ei n-au fost de acord și el i-a avertizat să-și țină gura”.

„Tu nu ştii unde-i Cubreacov?”

A doua zi după dispariție, poliția a fost anunțată nu de către Roșca, ci de către Mihai Roşcovan, fost membru activ al PPCD. El afirmă că, în ajun, aflându-se la partid, i-a propus lui Cubreacov să-l ducă acasă cu mașina, dar acela a refuzat. „Dimineaţă, Roșca m-a întrebat, printre altele: „Tu nu ştii unde-i Cubreacov?”. Mi-a spus că n-a dormit noaptea acasă. I-am spus că trebuie să anunţăm poliţia și el m-a rugat să sun eu. M-am mirat, pentru că el, ca preşedinte, trebuia să sune. Atunci m-am gândit că, poate, au pus la cale ceva, iar poliția m-a întrebat: „Astea nu-s jucăriile voastre?”.

Un alt martor care i-a surprins împreună pe liderii PPCD, în seara zilei de 21 martie 2002 este Ion Mămăligă. „În seara aceea, am intrat în birou la Roșca. Fiind foarte implicat în acţiunile PPCD, nu-mi mai ceream voie de la secretară. Am tras de uşă şi ei toţi au rămas cu gurile căscate: Secăreanu, Cubreacov, Roşca, Neagu. Cubreacov vorbea la telefon cu nevastă-sa și-i spunea să nu-și facă griji. Mai târziu, am aflat că Roșca le-a propus să dispară și unor tineri…”, susține Mămăligă.

Cina de la Ialoveni sau sfârșitul războiului?

Poate că unele din mărturiile lui Neagu și Burcă sunt adevărate, pentru că și ei vorbesc despre discuția din biroul lui Roșca. Însă un lucru e cert. Inițial, ei au promis că vor face și alte declarații despre activitatea lui Roșca, dar nu le-au făcut și, pare-se, nu mai au de gând să le facă. Foști membri ai PPCD ne-au spus că, după dezvăluirile celor doi, într-un restaurant din Ialoveni ar fi avut loc o întâlnire secretă între Roșca și Burcă, la care ei s-ar fi împăcat. Astfel, neînțelegerile lor persoanele s-ar fi epuizat…

Am încercat să discutăm cu Vlad Cubreacov, însă el a refuzat. Iar Iurie Roșca ne-a închis telefonul, ca de obicei. Pe Ion Neagu l-am găsit foarte ocupat, după care n-am mai dat de el. Războiul pare într-adevăr sfârșit, dar societatea a rămas mințită. Tăcerea procurorilor nu-și găsește explicații. În astă-vară, l-am întrebat pe Valeriu Zubco cât timp va mai fi tergiversată examinarea dosarului Cubreacov. Serviciul de presă al Procuraturii Generale ne-a informat că dl Zubco ne roagă să mai așteptăm o săptămână. Degrabă se va împlini jumătate de an…

Vlad Cubreacov a dispărut în noaptea spre 22 martie 2002, după ce procurorul general de atunci, Vasile Rusu, a solicitat Parlamentului să-i retragă imunitatea acestuia, lui Roșca și lui Ștefan Secăreanu, pentru organizarea de proteste neautorizate. A doua zi, comisia parlamentară de profil urmă să ia o decizie pe acest caz. El spunea că răpitorii, ridicându-l din fața casei, l-au legat la ochi și l-au dus într-o direcție necunoscută. Apoi s-ar fi trezit într-o celulă cu pereții verzi, unde era păzit de câțiva militari. Mai spunea că, în curte, auzea motoare de avioane, făcând aluzie la faptul că s-ar fi aflat la Aeroportul militar din Tiraspol. A apărut peste două luni, tot noaptea, la 25 mai, pe traseul Coșnița-Dubăsari din partea dreaptă a Nistrului, unde, din spusele sale, a fost adus de o mașină. După apariția sa, procurorul de atunci al mun. Chișinău, Petru Bobu, a declarat presei că Vlad Cubreacov nu cooperează cu anchetatorii, iar când este nevoie de el pentru vreo operațiune, el pleacă din țară. Aceleași lucru ne-a fost confirmat și de către alți procurori.