Rubla transnistreană este folosită deschis nu doar la Varnița, localitate aflată lângă Bender, ci și în Chișinău, inclusiv la autogări de unde pleacă zilnic curse spre regiunea transnistreană. Deși această monedă nu este recunoscută de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și nici de alte state, investigația realizată cu camera ascunsă de Zona de Securitate și Cu Sens arată că ea este acceptată pentru bilete și cumpărături pe malul drept al Nistrului.
În Chișinău, la Autogara Centrală, jurnaliștii au putut cumpăra un bilet spre Tiraspol achitând 60 de ruble transnistrene. Înainte de aceasta, au surprins și un bărbat care a oferit câteva sute de lei unei casierițe și a primit în schimb un teanc de ruble transnistrene. Ulterior, una dintre angajate a acceptat să vândă și jurnaliștilor un bilet în baza bancnotelor emise de administrația de la Tiraspol.
Autogara Centrală este gestionată de Întreprinderea de Stat „Direcția pentru Exploatarea Imobilului”. Administratorul gării, Valeriu Filipovici, a negat existența unor astfel de tranzacții și a susținut că biletele sunt eliberate exclusiv în lei, iar încasările sunt făcute doar în moneda națională. El a afirmat că, dacă i se vor prezenta imagini video care să demonstreze contrariul, va dispune o anchetă internă.
O situație similară a fost documentată și la Autogara Nord din Chișinău, de unde pleacă microbuze spre Camenca și Râbnița. Acolo, jurnaliștii au cumpărat un bilet spre Rîbnița cu 82 de ruble transnistrene.
Autogara Nord a fost privatizată în 2018 și aparține companiei Gara Nord SRL. Șeful de direcție Ivan Andrușca, responsabil inclusiv de activitatea caselor de pe peron, a negat că astfel de plăți ar fi permise. După ce i-au fost prezentate imaginile filmate de jurnaliști, acesta a admis că angajata a comis o încălcare, insistând însă că asemenea practici nu sunt acceptate. Administratorul gării, Vitalie Gavrilov, a refuzat să ofere explicații.
La Varnița, unde rubla transnistreană circulă de ani de zile, folosirea acestei monede pare și mai răspândită. Într-un magazin de la marginea localității, cumpărătorii erau anunțați prin afișe în limba rusă că pâinea poate fi cumpărată doar cu ruble transnistrene. Vânzătoarea le-a spus jurnaliștilor că produsul este adus din regiunea transnistreană, iar achitarea în lei ar însemna un preț mai mare. Ea a mai explicat că rublele sunt ulterior schimbate în lei.
Proprietarul magazinului, Ivan Pașcan, a declarat că desfășoară activitate comercială prin două companii, una înregistrată în regiunea transnistreană și alta la Varnița. Din acest motiv, utilizează două aparate de casă: unul moldovenesc, pentru plăți în lei și cu cardul, și altul transnistrean, pentru tranzacții în ruble, făcute doar în numerar. El a spus că aparatul de casă pentru operațiunile în ruble i-a fost oferit prin structurile din Bender, unde firma sa este înregistrată oficial.
Pașcan a mai declarat că folosește rublele transnistrene încasate din comerț pentru a plăti gazul și energia electrică, deoarece localitatea este conectată la rețelele de aprovizionare din regiunea transnistreană. Potrivit acestuia, banii sunt depuși pe un cont transnistrean, iar din acel cont sunt achitate facturile pentru utilități.
Jurnaliștii au continuat verificările și au constatat că, în alte patru magazine din Varnița, produsele puteau fi cumpărate cu ruble transnistrene sau li s-a confirmat că aceste bancnote sunt acceptate. Într-un magazin din centrul localității au fost surprinși mai mulți localnici care stăteau la coadă având ruble transnistrene în mâini.
Printre ei se afla și un pensionar din Varnița, Dumitru Urîtu, care a declarat că primește pensie de la autoritățile transnistrene, pentru activitatea sa de la parcul de troleibuze din Bender. El a spus că își ridică pensia în Bender și a sugerat că, în localitate, rubla transnistreană este percepută ca ceva firesc.
La Varnița funcționează și un oficiu poștal al așa-zisei Întreprinderi Unitare de Stat „Poșta Transnistriei”, subordonată unui pretins minister al Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Media al regiunii separatiste. Acolo, localnicii își achită lunar facturile la gaz, lumină și apă, emise de entități transnistrene. Aceste plăți pot fi făcute doar în ruble transnistrene. Tot acolo pot fi expediate sau primite colete și scrisori.
Deși în apropierea acestor puncte comerciale și a oficiului poștal se află Sectorul de Poliție din Varnița, polițiștii din localitate nu au oferit explicații pe loc și i-au trimis pe jurnaliști la centrul de presă al Inspectoratului General al Poliției.
Într-un răspuns scris, Inspectoratul de Poliție Bender, în subordinea căruia se află Sectorul de Poliție din Varnița, a informat că pe teritoriul satului nu au fost înregistrate cazuri privind utilizarea rublei transnistrene la efectuarea cumpărăturilor. Instituția a precizat că rubla transnistreană nu este monedă oficială pe teritoriul Republicii Moldova și că autoritatea locală nu a fost sesizată despre cazuri de comercializare oficială cu utilizarea ei.
La rândul său, Inspectoratul General al Poliției a comunicat că, în perioada 2020-2025, nu au fost identificate și documentate cazuri privind utilizarea unei valute neautorizate în tranzacții comerciale.
Și Primăria Varnița a oferit două poziții diferite. Discutând informal cu jurnaliștii, specialistul pentru relații cu publicul, Cristina Echim, a afirmat că folosirea rublei transnistrene este o realitate cunoscută în localitate, inclusiv pentru plata serviciilor comunale, iar locuitorii utilizează în acest scop și oficiul poștal transnistrean.
În schimb, într-un răspuns scris semnat de primarul Alexandr Nichitenco, Primăria a transmis că nu cunoaște cazuri de vânzare-cumpărare în puncte comerciale oficial înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat în care să fie folosită rubla transnistreană și că nu a sesizat organele competente, deoarece astfel de cazuri nu au fost semnalate. Totodată, administrația locală a condamnat ferm folosirea rublei transnistrene pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, sugerând însă că o excepție de facto este oficiul poștal gestionat de regimul de la Tiraspol încă din 1992.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat că tentativa de a reduce dependența energetică a locuitorilor din Varnița față de furnizorul din regiunea transnistreană nu a avut succes. Potrivit lui, lucrările de conectare a localității au fost duse până la transformator, însă partea transnistreană refuză conectarea și semnarea contractelor între operatorul și furnizorul moldovean de energie și consumatorii individuali din localitate. El a spus că infrastructura necesară a fost realizată, însă pe partea comercială nu există deschidere din regiune.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că nu cunoaște subiectul și a subliniat că Biroul Politici de Reintegrare nu este o instituție de investigație. El a menționat că asemenea cazuri trebuie raportate instituțiilor abilitate și a reiterat că, pentru malul drept al Nistrului, rubla transnistreană nu este recunoscută.
Investigația arată astfel că, în pofida lipsei de recunoaștere oficială a rublei transnistrene, aceasta continuă să circule și să fie folosită pentru plăți pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău, inclusiv în locuri publice și puncte comerciale unde, oficial, asemenea tranzacții nu ar trebui să aibă loc.
