Ambasadorul a explicat că, „potrivit art. 17 din Convenția ONU din 1982, navele tuturor statelor, atât ale celor riverane, cât și ale celor care nu au ieșire la mare, beneficiază de dreptul de „navigare pașnică prin apele teritoriale”, cu condiția să respecte Convenția. Potrivit art. 24 din aceeași Convenție, statul riveran „nu trebuie să împiedice navigarea pașnică prin apele teritoriale a navelor străine”. Partea 1 a art. 36 din aceeași Convenție stipulează: „În strâmtorile indicate în art. 37 din Convenția ONU, toate navele și aparatele de zbor beneficiază de dreptul de tranzit, care nu trebuie să fie împiedicat. Iar potrivit punctului 1 al articolului 2 din Acordul încheiat în 2003, „navele comerciale și militare… sub pavilion ucrainean sau rusesc… beneficiază în Marea Azov și în strâmtoarea Kerci de liberă navigație”. „Aceasta înseamnă că Ucraina nu avea obligația nici măcar de a comunica ceva Rusiei, fiindcă acționa în conformitate cu documentele menționate”, a subliniat Ivan Gnatișin.

– Domnule ambasador, Ucraina a fost prinsă nepregătită în timpul anexării Crimeii. Serviciile secrete sunt doar „ochii și urechile” statului. Ce se întâmplă, de fapt, la granița dintre Rusia și Ucraina, pe uscat și pe apă?

– Chiar în al cincilea an de război cu Ucraina, după anexarea Crimeii, serviciile noastre secrete ne informează că Rusia a redislocat de-a lungul graniței cu Ucraina sute de avioane militare, elicoptere, tancuri, alte tipuri de armament. Sunt aduse în stare de alertă două corpuri de armată în Lugansk și Donețk. Crimeea este ca o cetate și trebuie să ne gândim că alături de noi este flancul de est al NATO, România, și să ne gândim cum să oprim această nebunie.

– Care este probabilitatea unui scenariu negativ în evoluția situației?

– Este examinată această chestiune și avem informații că acest conflict a fost provocat pentru a da o ripostă și ulterior pentru a ocupa orașele Mariupol și Berdeansk. Pentru noi este importantă orice informație, căci este vorba de securitate. Ajunge câte victime au fost făcute până acum: peste 10 000 de morți în război, peste 2 mln de refugiați interni. Nu mai spun de suferințele și schilodirile celor care s-au întors de pe front. Acesta e război. Indiferent cum ar fi calificat, eu, de exemplu, evit să-l numesc altfel. Este război.

Punctele de trecere ale graniței moldo-ucrainene vor funcționa ca și până acum

– În curând va avea loc ședința Consiliului de Securitate al ONU în problema agresiunii Rusiei în Marea Neagră. Întrucât Rusia are drept de veto, nu va vota pentru o decizie care contravine intereselor sale. Ce așteaptă Kievul de la această ședință?

– Da, Rusia, deținând dreptul de veto, nu va susține nicio inițiativă prezentată de oricare alt membru al Consiliului de Securitate al ONU. Deja a fost o ședință, în care Rusia a prezentat acuzații la adresa Ucrainei, precum că i-am fi încălcat granița. Având alte informații veridice, Consiliul de Securitate al ONU a respins proiectul de rezoluție al Rusiei, fără a-l examina. Sincer, am urmărit absurdități spuse de la această înaltă tribună, despre care nici nu merită să vorbim. Noi vrem un singur lucru: să spunem lumii adevărul obiectiv despre cele întâmplate, pentru ca toți să înțeleagă că ceea ce se întâmplă nu este o amenințare doar la adresa Ucrainei, ci la adresa întregii lumi civilizate. Pot cita afirmațiile secretarului general ONU, care a afirmat la ceremoniile prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, precum că, din păcate, vede analogii care au existat înainte de primul și de al doilea Război Mondial. De aceea trebuie să fim vigilenți. Cele trei țări, Georgia, Ucraina și Moldova, pledăm la unison, căci avem probleme comune și același scop de dezvoltare a societății. Și trei voci sunt mai puternice decât una singură.

– Cum se va răsfrânge promulgarea Legii marțiale de către Poroșenko asupra moldovenilor care vor dori să intre în Ucraina?

– În niciun fel. Nu trebuie să existe dificultăți în acest sens. Va fi intensificat regimul de frontieră pentru prevenirea pătrunderii pe teritoriul Ucrainei a unor intruși. Vor fi verificați mai strict doar cei în privința cărora vor exista suspiciuni. Toate punctele de trecere ale graniței moldo-ucrainene vor funcționa ca și până acum.

„Noi ne putem apăra țara”

– După cele întâmplate, pot exista pericole asupra securității statelor noastre din partea regiunii transnistrene?

– N-aș vorbi despre pericole. Dar, precum se știe, în regiune sunt dislocate trupe rusești și depozite de armament. Susținând integritatea teritorială a Moldovei, trebuie să fie respectate promisiunile date încă de Boris Elțin, care a semnat Acordul Summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999, privind retragerea armamentului și a trupelor rusești din regiune. Știm că mai există acolo peste 20 de mii de tone de armament. Asta nu denotă faptul că trebuie să ne gândim la securitate, dacă existența unui regim neconstituțional a determinat instituirea unui regim special pe o lungime de 400 km a graniței?

– Se știe că Rusia nu poate fi obligată cu forța să respecte normele internaționale elementare. Sancțiunile economice vor reuși să oblige Moscova să respecte elementarele norme de bună vecinătate și ale căii alese de poporul ucrainean? Ori soluția constă doar în război?

– Despre război am vorbit. Ucraina, în prezent, oricât ar fi de trist, este un teren de confruntare geostrategică. Nu aș vrea ca, în loc de teren, să fie poligon. Desigur, sancțiunile trebuie continuate. Resursele Rusiei nu sunt nelimitate și sancțiunile sunt eficiente. Un pas important ar putea fi eliminarea Rusiei din sistemul SWIFT. Dar în acest caz, după cum spunea Putin, nu e vorba doar de un simplu război, ci de un război nuclear. Nimeni nu va lupta de partea Ucrainei astăzi. Însă Ucraina are 120 de mii de militari profesioniști, pe bază de contract. Este vorba de oameni motivați, bine pregătiți. După toți parametrii, armata noastră se numără printre primele zece cele mai bune armate din Europa. Noi ne putem apăra țara.