Ultima oră

“JAFUL SECOLULUI”. Toate tablourile EXISTĂ, spun avocaţii

Răsturnare de situaţie în cazul celor şapte tablori furate de la Muzeul Kunsthal, din Rotterdam. Mama unuia dintre suspecţi a declarat că tablourile nu au fost arse, aşa cum se afirmase iniţial, a spus avocata unuia dintre învinuiţii din acest dosar, care i-a sfătuit pe aceştia să declare unde pot fi găsite operele.

"Dovezile ne fac să îi credem pe clienţii noştri când spun că tablourile nu au fost arse", spune unul dintre avocaţi.

Astăzi, inculpaţii s-au aflat pentru prima dată în faţa magistraţilor Judecătoriei sectorului 3 sub acuzaţia de furt calificat. Un al şaselea inculpat va fi judecat în lipsă pentru că este de negăsit.

Cei şase români sunt acuzaţi de procurorii DIICOT că au furat şi vândut şapte tablouri dintr-un muzeu din Rotterdam: "Tete d´Arlequin", de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune", de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" şi "Charing Cross Bridge", de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée", de Paul Gauguin, "Autoportrait", de Meyer de Haan, şi "Woman with Eyes Closed", de Lucian Freud. Valoarea prejudiciului se ridică la 18 milioane de euro.

Potrivit expertizei făcute de specialiştii MNIR, cuiele găsite în cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţii, sunt mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind făcute manual, iar după numărul acestora, ar fi fost arse cel puţin trei tablouri.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat, joi, că aceste cuie găsite la expertiză sunt mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea, produse "într-o tehnică meşteşugărească, deci de fierari, bucată cu bucată, fiind prin batere, prin forjare".

"Cuiele actuale sunt produse industrial, cu ajutorul unor maşini din sârmă. Este o diferenţă de la cer la pământ. Şi pigmenţii sunt pigmenţi specifici pentru vopselele de ulei profesioniste, folosite de pictori, nu sunt vopsele folosite pentru vopsit gardul sau mobila. De asemenea, aţi văzut că adesea pigmenţii sunt aşezaţi pe stratul de preparaţie şi poartă urme de pânză imprimată sau chiar incomplet arsă", a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat rezultatul expertizei făcute de specialiştii MNIR în cazul probelor ridicate de procurori din casa Olgăi Dogaru.

Acestea au fost prelevate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la percheziţia din 1 martie, de la adresa din comuna Carcaliu, strada Mălăşneaca nr. 1351, judeţul Tulcea şi separate în cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice.

Reprezentanţii MNIR au precizat că, în urma expertizei, s-a stabilit că, după numărul şi tipurile de cuie găsite, este posibil să fie arse trei tablouri diferite.

"La acestea putem să adăugăm un al patrulea, cel de la care provin scoabele, care provin fie de la o lucrare realizată recent, contemporană, fie de la o lucrare mai veche, restaurată şi a cărei pânză a fost realizată pe un şasiu nou. Deci minimum trei, maximum patru lucrări, dar numai cele realizate în tehnica ulei pe pânză", a precizat dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Acesta a adăugat că nu poate spune cu exactitate dacă tablourile arse fac parte din cele şapte opere de artă furate de la muzeul din Rotterdam.

Sursa: realitatea.net 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *