Decizia respectivă a stârnit multă nedumerire în societate, fiind un prim și evident pas în vederea instituirii cenzurii. Pentru că fiecare om are dreptul la exprimare, în ciuda oricăror restricții, TIMPUL a încercat să afle opinia unor scriitori din R. Moldova atât despre această situație, cât și în general despre pandemia de coronavirus de tip nou. Intervievații noștri au fost rugați să răspundă la următoarele întrebări:

1. Ce părere aveți despre decizia Consiliului Audiovizualui și câtă încredere putem avea în autorități, dacă de azi înainte ni s-ar prezenta doar informații oficiale în privința COVID-19?

3. Dacă ați fi singura persoană de care depind toate lucrurile în R. Moldova, ce decizie ați lua în privința stopării răspândirii coronavirusului?

Emilian Galaicu-Păun: „La noi s-a întârziat cu cel puțin o săptămână”

1. E o cenzură elementară. Fără controlul societății prin mass-media, nu putem avea nici o încredere în autorități. Dacă însă încrederea este echivalentă cu scoaterea transporturilor militare în orașe, atunci eu nu vreau să trăiesc în asemenea stat.

2. Nu mă pot da cu părerea, pentru că nu sunt specialist. Dar, în mod sigur, reflectez cumva situația de „stat globalizat – Pământul”, pentru că ceea ce se întâmplă într-un capăt de lume sigur că ne atinge și pe noi.

3. Cred că trebuia de întreprins ceva mai înainte, în momentul în care deja se vorbea despre Italia și Spania. La noi pur și simplu s-a întârziat cu cel puțin o săptămână. Deci, problema nu este „ce decizie”, dar „când se ia decizia”, pentru a limita totuși circulația oamenilor.

Moni Stănilă: „Stați în casă!”

1. Se instituie o cenzură, dar aceasta este o problemă în toate țările. Am văzut că și în România sunt debusolați la acest capitol. Sigur că este un abuz față de libertatea noastră, dar cred că trebuie oprite știrile false într-un fel sau altul. Pe de o parte, lor le este mai ușor să dea o astfel de directivă, ca să nu caute site-urile cu informații false, dar pe de altă parte știm cu toții că s-ar putea să nu fie un singur interes la mijloc. Cred că oricine, care ajunge la putere, va căuta să profite de o situație de criză, când nu mai are nevoie de cadrul legal și poate schimba o grămadă de lucruri. Sigur, dacă presă te urmărește, e mai dificil să faci așa ceva. Totuși nu avem de ales în momentul de față, pentru că există foarte mulți care induc panica în oameni, dar și mai periculoși sunt cei care spun că totul e o făcătură, că nu există virusul. Astfel de discursuri, fiind lăsate libere, pot încuraja oamenii să nu respecte izolarea. Eu nu am încredere în ei, dar sper să mă convingă că merită să am încredere. Dacă vor avea alte scopuri, atunci oamenii nu vor tăcea, oricât de multe restricții ar fi.

2. O să răspund ca Klopp de la „Liverpool”. Nu sunt de loc avizată și aici trebuie să fim atenți, ca să nu ne dăm cu părerea despre lucrurile pe care nu le cunoaștem. Însă nu cred în niciun caz că e vorba despre o conspirație. Este un virus care ne afectează și nu știu cât va dura, dar cu siguranță că la noi abia începe. Va fi mult mai rău în următoarele săptămâni. Aceasta este curba virusului în toate țările în care a existat infecția.

3. Stați în casă! Lipsa de contact social este singura șansă de a încetini răspândirea, nu de a o stopa. Eu nu știu câte paturi cu cu ventilare artificială sunt în R. Moldova. Am văzut că în România sunt undeva sub 1200, ceea ce mă face să gândesc că la noi acest număr e mult mai mic. Nu știu dacă e vina autorităților sau asta va fi situația în toate țările foarte sărace, cum e R. Moldova.

Nicolae Rusu: „Probabil, unele forțe încearcă să impună anumite reguli”

1. Bineînțeles că e o cenzură, una camuflată, sub pretextul stării de urgență. Dreptul la opinie rămâne un drept constituțional și nu poate fi restricționat, orice s-ar întâmpla. Este un lucru evident că actuala putere vrea să manipuleze opinia publică și să impună anumite puncte de vedere.

2. Am citit nu demult un material despre o epidemie de gripă din 1935, care a devastat România și au murit zeci de mii de oameni atunci. Chiar dacă acum suntem în secolul XXI, chiar dacă progresul tehnico-științific și medicina au ajuns la un mare nivel, epidemiile oricum au loc. Din punctul meu de vedere, se face prea multă isterie în jurul acestui fenomen. Probabil, și anumite forțe au interesul de a proceda astfel, pentru a putea manipula opinia publică nu numai într-o singură țară, dar pe tot globul pământesc. Acum omenirea devine un „stat planetar”, în care unele forțe, profitând de asemenea situații catastrofale, încearcă să impună anumite reguli și norme.

3. Dacă ar depinde doar de mine, aș face tot posibilul ca asemenea situații să nu progreseze, să fie curmate prin buna organizare a sistemului medical și a societății. Va trece această epidemie, nu va dura o sută de ani, dar guvernele ar trebui să țină cont și să pregătească societatea pentru alte situații similare, care cu siguranță vor mai fi.

Călina Trifan: „Ar trebui testată întreaga populație”

1. Da, libertatea de exprimare e în primejdie. Jurnaliștii, la rândul lor, ar trebui să nu tacă, ci să se revolte. Cât privește încrederea în autorități, aici ar trebui să avem întotdeauna o doză de suspiciune. Cred că cei de la putere au oricum scopul de a ascunde adevărata situație și ceea ce se poate întâmpla.

2. Bunul Dumnezeu știe de unde a apărut virusul acesta și unde va ajunge. Dar eu încerc să fiu optimistă și să cred că nu poate dura la nesfârșit.

3. Părerea mea este că ar trebui testată întreaga populație, ca să evalueze adevărata stare a lucrurilor.

Nicolae Dabija: „Gândirea ziaristului nu are vacanță”

1. Acesta înseamnă a închide gura jurnaliștilor. La ora actuală, jurnalistul este ca un corespondent de război și el este obligat să nu stea acasă. Chiar dacă întreaga republică este într-o vacanță silită, gândirea ziaristului nu are vacanță, așa cum onestitatea nu are vacanță. Cred că este exagerat ceea ce au propus ăștia de la Audiovizual. Dar domnul președinte își face insistent o campanie electorală bazată pe manipulări și exagerări ale situației, dacă zice că acest virus a trecut deja prin el și s-a dus nu știu unde… Adică el are dreptul să se expună chiar și la capitolul prostie, ca să zic așa. În schimb, oamenilor lucizi, care cu adevărat cunosc situația, nu li se permite să vorbească. Aceștia sunt oamenii presei, cei care stau în cochilia lor, dar care pot analiza ce se întâmplă.

2. Eu făceam unele paralele. Am citit nu demult romanul lui Gabriel Garcia Marquez „Dragostea în timpul holerei”. Deci, ceea ce se întâmplă cu noi este dragoste în timpul holerei. Este o molimă periculoasă, bănuiesc, așa cum au fost ciuma sau holera, dar oamenii au supraviețuit. Mă uit în fiecare zi la ce se întâmplă în Italia și Spania și rămân înspăimântat de proporțiile acestui virus criminal, care cosește nemilos. La noi ar trebui, probabil, să se includă statul într-un mod mai activ în combaterea virusului și să sperăm că va trece fără urmări prea grave pentru noi toți.

3. Din păcate, avem multă lume iresponsabilă, care nu ia serios ceea ce se întâmplă cu noi. Ar trebui să vorbim mai mult despre educația sanitară a poporului nostru, despre cultura și responsabilitatea pe care trebuie s-o avem față de noi înșine. Dacă ar depinde doar de mine, sigur că aș interzice virusul. Dar el nu poate fi interzis de om, bănuiesc.