Conform unui studiu efectuat de către REUTERS, 68% din populaţia Germaniei se informează săptămânal din ziare.
REUTERS a făcut public anul acesta un raport despre cum se informează cetăţenii celor mai dezvoltate state din lume. Conform cercetării, 45% din cetăţenii americani se informează săptămânal din presa scrisă. 54% din cititorii de ştiri din Marea Britanie se informează din ziare. Danezii şi francezii au un procentaj de 57% din populaţie care se informează în fiecare săptămână din presa scrisă. Toate statele occidentale dezvoltate au o presă scrisă puternică care exprimă vocea unei părţi importante a societăţii, cea care ştie să citească şi vrea ca societatea din care face parte să se dezvolte. Televiziunea atrage tot mai mulţi spectatori datorită elementului de divertisment care apare tot mai des în emisiunile cu politicieni.
Presa din întreaga lume a fost afectată de criza financiară. Multe trusturi s-au închis, altele şi-au restrâns activitatea, iar unele au mutat activitatea pe Internet. „Se cere o nouă abordare în presă. Majoritatea instituţiilor de presă au făcut reduceri pentru a se putea descurca", notează scriitorul Dan Hind, într-un editorial publicat în Al Jazeera. The Guardian a anunţat că va mai face o serie de disponibilizări. În ciuda faptului că a construit unul dintre cele mai populare site-uri de ştiri din lume, managementul publicaţiei britanice nu a compensat declinul ediţiilor print. În luna martie, The Guardian anunţa pierderi de 45 milioane de lire sterline. Nu doar The Guardian are probleme. La începutul anului, The Telegraph anunţa că va face concedieri. De asemenea, Trinity Mirros şi Johnston Media au recurs la măsuri similare sau au renunţat la ediţiile de seară, ori au devenit săptămânale.
Presa americană, la răscruce
Situaţia în industria ziarelor americane este la fel de incertă. Ziarele cu distribuţie naţională au suferit pierderi masive, în timp ce cele locale au făcut concedieri. Mai mult de 100 de titluri au fost închise şi există semnale că au scăzut şi înscrierile pentru ediţiile electronice. New York Times, de exemplu, a cerut bani pentru conţinut, iar acum are mai mult de 800.000 de utilizatori. Pe de altă parte, veniturile din publicitate pentru industria SUA, ca un întreg, atât pentru print şi online, au scăzut cu 7,3 la sută în 2011 faţă de anul precedent, la 23,9 miliarde de dolari. În 2005, publicitatea ajungea la 49,4 miliarde de dolari.
Chiar dacă economia îşi va reveni e puţin probabil ca să atingă nivelul de acum câţiva ani. În viitorul apropiat, site-urile de ştiri se vor strădui să le ofere cititorilor lucrurile care le aveau şi în ediţia scrisă, dar şi pentru a atrage publicitate.
O veste bună: oamenii îşi doresc în continuare ştiri
Nu am vrea să ne trezim în fiecare dimineaţă şi să ne întrebăm: oare ce am ratat? Dar interesul nostru s-a extins, dincolo de graniţe. Întrebarea e: cum o să le oferim jurnalismul de care au nevoie? Mai ales acum când informaţia este accesibilă pe Internet.
Pe viitor s-ar putea ca ziarele să facă o înţelegere cu cititorii, contra cost, astfel că ei vor putea să spună de ce investigaţii sunt interesaţi şi ce merită să fie accesibil publicului larg. Astăzi, editorii (redactorii) decid ce este ştire şi ce nu, dar până la urmă, fiind şi ei oameni, sunt subiectivi. Prin urmare, este nevoie şi de „regia publicului”, iar jurnaliştii vor pune-o în practică. Pentru asta oamenii, cu siguranţă, vor plăti.
Şi în sfârşit, iată şi întrebările pe care le adresăm cititorilor noştri: dumneavoastră pentru ce fel de presă sunteţi gata să plătiţi, ce vă interesează şi ce nu vă interesează în presa noastră de azi şi ce credeţi că ar trebui să devină subiect (ştire) de presă? Ne interesează mult opiniile Domniilor voastre. Le aşteptăm.
