La hotarul dintre viață și moarte

Noi am reușit să vedem din interior cât și cum se lucrează într-o instituție medicală de urgență. Ca rezultat ne-am convins că, indiferent de situație, viața omului este pe primul plan, iar medicii se mobilizează rapid, deoarece pentru bolnav contează fiecare secundă, mai ales când acesta este la hotarul dintre viață și moarte. 

La registratură oamenii trebuie să prezinte buletinul și polița de asigurare

Dezorientați, necăjiți și stresați, așa i-am găsit pe unii pacienți de la Institutul de Medicină Urgentă, din capitală (cunoscut și ca Spitalul de Urgență). Medicii alergau pe coridoare ca să le acorde ajutor tuturor, dar bolnavii continuau să vină. „Și iată așa-i în fiecare zi. Mâncăm în grabă și iarăși ieșim la pacienți pentru că ei suferă, iar datoria noastră e să-i scăpăm de durere”, ne-a spus un medic din secția Internare, în timp ce consulta un pacient.

La „Urgență”, zilnic sunt operați zeci de oameni din toată țara, iar noi am avut posibilitatea să asistăm la una dintre intervenții.

În sala de operație

Îmbrac haine speciale, dezinfectate, încalț bahilele, îmi pun boneta pe cap și masca pe față și intru în sala de operație. Acolo câteva asistente medicale deja îl pregăteau pe Dumitru pentru intervenție. Acesta are 60 de ani și este din Chișinău. Îndată intră și medicul Anatolie Calistru, care totodată este și șeful secției de microchirurgie. „Am trei Mariane în sală azi, trebuie să se întâmple ceva”, constată el zâmbind. Văzând că m-am dus într-un colț al încăperiim mă întreabă dacă am mai văzut sânge și mă asigură amuzat că, dacă leșin, are cine-mi acorda primul ajutor.

Asistentele îl pregătesc pe Anatolie Calistru de operație

Anatolie Calistru în timpul intervenției chirurgicale

Începe operația. Medicul spune că urmează să înlăture ceva din palma stângă a pacientului pentru că acesta nu poate face extensia degetelor, ele stau încovoiate spre palmă și dacă nu se adresa la timp, degetele puteau să devină nefuncționale. După primele atingeri, Dumitru se agită. „Mă doare”, spune el, chiar dacă masca de respirație îi acoperea gura. Ulterior bărbatul a adormit, iar operația a decurs fără probleme și a durat circa 40 de minute. După ce pacientul s-a trezit, el i-a mulțumit medicului și întregii echipe. Misiune îndeplinită, mergem să vizităm alți bolnavi.

După operație pacienții rămân în instituție până ce starea lor se ameliorează

Tot Anatolie Calistru este specialistul care acum câteva săptămâni a reușit să salveze mâna unui tânăr care a venit la urgență cu degetele în pungă. „Lucram la „stanoc” și din neatenție mi-am tăiat degetele”, ne spune băiatul, în timp ce medicul îi schimbă pansamentul. „Am câte șase-șapte operații, de acest fel, pe an. Aici contează cât de repede se adresează omul la medic. Primele șase ore sunt de aur, dar mai târziu nu putem face nimic”, ne spune chirurgul Calistru, menționând că mulți dintre foștii pacienți i-au devenit, între timp, prieteni, iar asta îl face să-și iubească și mai mult meseria.

Multe operații nu ar fi posibile dacă n-ar exista medicii anesteziologi, așa că am mers să găsim pe cineva din acest domeniu.

„Arta” de a adormi pacienții

„Vezi această riglă? Noi i-o arătăm pacientului, iar el ne spune cât de mare este durerea. Misiunea noastră este de a face ca bolnavul să se simtă confortabil și să nu aibă durere atât în timpul operației, cât și după”, cu această precizare ne-a întâmpinat șeful secției Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, Sergiu Cobilețchi.

Sergiu Cobilețchi, șeful secției Anestezie și Terapie Intensivă

„Această specialitate este destul de tânără și s-a dezvoltat mai mult după anii 40, ai secolului trecut, ca un suport al chirurgiei, iar ulterior din ea s-a desprins reanimatologia. Noi asigurăm suportul vital al pacienților în stare critică”, subliniază Cobilețchi, adăugând că operațiile care durează 18-24 de ore n-ar fi posibile dacă n-ar exista anesteziologia.

Specialistul a mai spus că studenții sunt interesați de această specialitate, mai ales, pentru că pot observa rezultatele în câteva zile. Prin urmare, noi am decis să mergem într-o aulă să vedem cu sunt pregătiți viitorii specialiști.

Dascălul viitoarei generații

Am intrat. E liniște în auditoriu. Rezidenții anului doi, de la chirurgie, scriu un test. Academicianul și totodată profesorul Gheorghe Ghidirim le amintește anumite aspecte. Discipolii îl ascultă atent, iar în privirile lor se observă entuziasm și respect, față de cel care a pus bazele rezidențiatului în fostele republici ale URSS.

Academicianul Gheorghe Ghidirim în timpul unui seminar cu medicii rezidenți

„Generația care vine se deosebește cu mult de generația mea. Acum studenții sunt mai dezvoltați, dispun de tehnica necesară și li se pune la dispoziție tot de ce au nevoie. Însă, totuși, observ că nu depun efortul pe care îl depuneam noi când eram tineri”, ne-a comunicat academicianul Ghidirim, deja în biroul său.

Totodată, el a povestit cu mândrie că de-a lungul activității sale a colaborat cu specialiști din diferite colțuri ale lumii, dar cele mai interesante experiențe le-a avut totuși cu cei din SUA. „Când medicii de acolo au venit la noi nu le-a venit să creadă că lucrând în asemenea condiții avem rezultate practic la nivelul lor. Un director de spital din America a menționat că dacă specialiștii noștri merg în SUA s-ar adapta foarte repede, ei însă nu ar putea să lucreze în R. Moldova”, subliniază mândru profesorul Ghidirim, care la începutul anilor 90 a fost și ministru al Sănătății.

După discuția cu academicianul am mers în secția unde se adresează bolnavii și nu doar …

„Adăpostul” boschetarilor

Un miros înțepător persistă practic pe tot etajul unu al secției Internare. „De vină” se fac boschetarii care găsesc aici căldură și un loc unde să doarmă. Prin urmare, lucrătorii medicali, dar și pacienții, trebuie să facă față mirosului neplăcut.

Secția Internare, încăperea pentru consultarea bărbaților

Directorul Institutului de Medicină Urgentă, Gheorghe Ciobanu, ne spune că problema oamenilor străzii nu este o problemă a sectorului de sănătate, ci o problemă a administrației publice locale și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale. „Să știți că aceasta este o rețea foarte bine organizată. Am impresia că există un sistem care îi amplasează în locuri bine stabilite pentru cerșit. Tot într-un mod bine organizat cineva îi aruncă pe pragurile instituțiilor medicale”, precizează Ciobanu, subliniind că angajații nu au dreptul să-i dea afară până a doua zi dimineața.

Gheorghe Ciobanu, directorul Institutului de Medicină Urgentă

Nu toți pacienții vin la spital pe propriile picioare, unii sunt aduși cu ambulanța, iar despre cum funcționează acest serviciu am aflat în secția Urgență Operativă.

„Cei care sună: strigă, ne amenință”

Acolo gazdă și ghid ne-a fost Ala Zueva, șefa secției Urgență Operativă din municipiul Chișinău. „Pentru noi este foarte important să reacționăm rapid și să repartizăm corect chemările pentru echipe. Pe lângă grupurile de specialiști generaliști noi avem și echipe speciale, în funcție de problema pacientului. Timp de 24 de ore la noi lucrează 50-52 de echipe. Se întâmplă ca toate mașinile să fie ocupate, de aceea noi ne străduim să marcăm chemările cu diferite culori, în funcție de gravitate”, a menționat Zueva.

Spre exemplu, cu roșu sunt evidențiate cazurile urgente, cu galben cazurile relativ grave, iar cu alb sau verde, cazurile obișnuite.

Ambulanțele sunt pregătite să iasă la chemări

La dispecerat lucrează cinci oameni. Practic în fiecare minut parvine minimum un apel. „Sună diferiți oameni, unii strigă, alții amenință. Toți cred că ei sunt unicii care sună la salvare. Noi încercăm să obținem cât mai multă informație ca să decidem ce echipă să trimitem”, povestește dispecerul Stela Nistor.

Dispecerii, din cadrul secției Urgență Operativă, răspund la apelurile cetățenilor

În cadrul secției Urgență Operativă mai activează și serviciul AVIASAN. Acesta permite transportarea bolnavilor cu elicopterul. Tot aici există și posibilitatea de a telefona și de a cere gratuit sfatul medicului.

Cel mai nou compartiment însă, îl constituie totuși serviciul de telemedicină, care vine în ajutorul specialiștilor tineri și echipelor de felceri. Cu ajutorul telefonului mobil ei transmit informația primită de la electrocardiograful mobil, iar specialiștii cu experiență îi consultă și le oferă soluții după ce văd electrocardiograma pacientului pe ecran. „Acest tip de serviciu este viitorul medicinei de urgență”, a menționat şefa Substaţiei Asistenţă Medicală Urgentă Centru, Svetlana Gaitur.

Dispecerii, din cadrul serviciului de telemedicină, acordă asistență medicilor care sunt în teren

De modernizare nu se bucură doar secția de Urgență Operativă, dar și întreg spitalul, mai ales că recent a fost construit un bloc nou.

„Urgența” va avea echipament medical modern

Directorul Gheorghe Ciobanu susține că în prezent instituția pe care o conduce este dotată satisfăcător cu echipament medical. Acesta spune că odată cu deschiderea noului bloc și datorită unui proiect japonez, „Urgența” va obține echipamente medicale foarte costisitoare. Printre ele se numără o rezonanță magnetică, un angeograf și un tomograf computerizat.

Pe lângă acestea centrul va mai primi încă 22 de aparate de respirație artificială, 16 mese de operație, aparat endoscopic, setul întreg de echipament medical pentru sterilizarea, trei aparate radiologice pentru sălile de operație, încă patru aparate mobile și alte echipamente necesare. „O parte dintre ele deja au ajuns, circa 45 la sută, altele sunt încă pe drum. Sperăm ca până în luna ianuarie să fie toate recepționate”, punctează Ciobanu.

Medicul pregătește pacientul pentru roentgen (aparat cu care se produc raze X)

Medicul efectuează ecografia pacientei (metodă de diagnosticare prin ultrasunete)

„Urgenţa” a fost fondată în anul 1959. Acum personalul medico-sanitar al instituției depășește trei mii de oameni.