Cornel Pădure, jurist de profesie, fost anchetator penal, a venit în agricultură, cum se exprimă dânsul „la chemarea sufletului”. Mai cu seamă că în această opţiune şi, în general, pe drumul vieţii, este susţinut de soţia sa, Svetlana.
După ce au muncit mai multă vreme peste hotare şi s-au săturat de străinătate, au decis să se ocupe de ceva ce le-ar asigura existenţa acasă. Aşa a apărut ideea de a face agricultură. Pentru a porni afacerea a fost nevoie să creeze o gospodărie ţărănească. Au procurat un lot pe malul Nistrului, în apropiere de Soroca, şi au început să se documenteze. Au avut de ales între a cultiva căpşuni, roşii sau castraveţi în sere, ne povesteşte Cornel Pădure. Alegerea s-a oprit asupra căpşunilor, deoarece sunt fructe mai bine preţuite pe piaţă, deşi cultivarea lor necesită eforturi colosale.
A fost nevoie de investiţii mari. Proaspeţii businessmeni au cheltuit în mai puţin de un an circa 20.000 euro, dintre care o parte i-au împrumutat. În acest sens, Cornel Pădure susţine că este posibil să dezvolţi o afacere şi acasă, unde nu e nevoie de astfel de sume. El crede că ar trebui modificate şi condiţiile de creditare, astfel încât începătorii să-şi poată lansa afacerea cu mai multă încredere în ziua de mâine, actualele dobânzi fiind foarte mari.
Deşi provin dintr-o altă localitate, afacerea „au pus-o pe picioare” în satul Trifăuţi, unde au procurat un lot de pământ (la început doar cinci ari, apoi s-au extins până la aproape un hectar), pe malul râului Nistru. „Apa a dictat toate celelalte reguli de joc”, spune Cornel Pădure, care mai încercase în satul Voloviţa acelaşi proiect de afacere, dar n-a mers, era greu de organizat sistemul de irigare. Aici, pe malul Nistrului, a fost posibilă organizarea unui sistem de irigare foarte bun. Metoda de irigare prin picurare asigură plantele cu volumul necesar de apă. Pentru a obţine rezultate mai bune, dar şi un produs natural, familia Pădure foloseşte tehnologii avansate de producere a căpşunilor, cum ar fi aplicarea îngrăşămintelor organice, care conţin toate elementele de hrană necesare plantelor. Potrivit specialiştilor în domeniu, numai aşa poţi obţine un produs ecologic.
Lotul de pământ, materialele folosite la construcţia serelor şi a sistemului de irigare, plantele de căpşuni etc. au scos din buzunarul businessmenilor Pădure, cum ziceam, 20.000 de euro. Dar a fost o investiţie care a dat şi rezultatele aşteptate. Astăzi, pe o suprafaţă de 45 de ari se află trei sere cu căpşuni (în total 2000 mp sau 20 de ari) şi două plantaţii de căpşuni la sol.
Creşterea căpşunilor este organizată în câteva etape, ne explică stăpânul, pentru a asigura o recoltă pe o perioadă mai lungă. Primele se coc şi sunt comercializate cele din sere (la diferenţă de zece zile între sere), peste o lună – cele două plantaţii la sol. „Primele căpşuni le vindem la piaţa din Soroca, apoi vom merge la magazinele din capitală”, ne-au spus soţii Pădure. Potrivit lor, pe piaţa internă, cererea prevalează mult asupra ofertei de căpşuni proaspete, deoarece moldovenii n-au apucat să dezvolte asemenea afacere.
Ca orice lucru legat de pământ, culesul căpşunilor este un proces dificil, dar 8-12 braţe de muncă sunt suficiente pentru a îngriji terenul şi a culege la timp recolta. De obicei, ei sunt ajutaţi de fratele Svetlanei şi de soţia lui, dar uneori este nevoie şi de ajutorul altor câtorva persoane, pentru a culege fructele la timp.
Atât la început, cât şi în prezent, le-au fost binevenite sfaturile specialiştilor, recunoaşte Cornel Pădure. Specialiştii de la Institutul de Pomicultură „Codru” din Chişinău şi Gheorghe Găină, director executiv al OR Soroca a FNFM, i-au fost de mare ajutor în acest sens, dar şi internetul a constituit pentru ei o sursă bună de informaţie.
Acum e tocmai perioada în care se culeg primele căpşuni, aşa că nu le-am furat prea mult timp soţilor Pădure. La despărţire, aceştia ne-au spus că investesc nu numai bani, dar şi speranţe în afacerea lor şi că la anul vor planta mai multe soiuri de căpşuni.
Tatiana Zabulica,
Soroca, pentru TIMPUL
