„Întotdeauna cei care ocupă spun că e eliberare, n-au cum altfel să-şi argumenteze ocupaţia. Eu prin decretul semnat în 2010 (când Ghimpu era preşedinte interimar n.r.) am consemnat că a fost ocupaţie şi nu eliberare. Decretul a fost semnat în baza unui studiu al istoricilor care au demonstrat că a fost ocupaţie. Adevărul nu-l poţi ascunde, 28 iunie e zi neagră, ziua tragediei, poporul român a fost rupt şi a ajuns să trăiască în 3 state. Pe când alte naţiuni au un singur stat, o singură lege şi se bucură de unitatea lor”, a spus Mihai Ghimpu.
Politicianul a adăugat că din cauza ocupaţiei ruseşti acum nu ne cunoaştem limba, tradiţiile şi portul, iar cel mai grav a fost că poporul a trecut prin umilinţă. „O dovadă în plus a politicii de rusificare a fost că în Chişinău exista o stradă Purcel, iar ei au transformat-o în Purcenskaia”, a exemplificat Mihai Ghimpu.
Pe de altă parte, tot astăzi, 28 iunie, Partidul Politic „Casa noastră – Moldova” a depus flori la monumentul lui Pavel Tkacenko cu ocazia „aniversării a 75-a de la eliberarea Moldovei de ocupaţia românească”.
Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru şi din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de 4 zile, România era ameninţată cu războiul. Din cauza presiunilor, administraţia şi armata s-au retras pentru a evita războiul. Aceste evenimente s-au petrecut în context geopolitic mai larg, în care prin Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţiseră în mod secret sfere de influenţă teritorială în Europa Răsăriteană, după care tot în 1939 a început cel de-al doilea război mondial, prin care ocuparea Poloniei de către Germania şi Uniunea Sovietică.
IPN
